BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Revista Timpul - ECPv5.9.0//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-WR-CALNAME:Revista Timpul
X-ORIGINAL-URL:https://portal.revistatimpul.ro
X-WR-CALDESC:Events for Revista Timpul
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;VALUE=DATE:20260601
DTEND;VALUE=DATE:20260701
DTSTAMP:20260603T114342
CREATED:20260601T155825Z
LAST-MODIFIED:20260601T155825Z
UID:42491-1780272000-1782863999@portal.revistatimpul.ro
SUMMARY:Muzeul Național al Țăranului Român – Evenimentele lunii iunie 2026
DESCRIPTION: Expoziția de pictură „Femeia – al cincilea anotimp”\nMuzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri\, 20 mai 2026\, de la ora 18:00\, la sala Acvariu\, la vernisajul expoziției de pictură semnată de Florica Dumitru\, Femeia – al cincilea anotimp.\nExpoziția propune o reflecție vizuală asupra feminității\, ca teritoriu al transformării continue\, situat dincolo de delimitările convenționale ale timpului și identității.\nDemersul artistic construiește o serie de imagini în care figura feminină devine\, simultan\, simbol și prezență\, memorie și energie activă.\nLucrările explorează tensiunea dintre interior și exterior\, dintre vulnerabilitate și forță\, configurând un spațiu vizual în care feminitatea nu este reprezentată\, ci trăită ca proces.\nÎn acest context\, „al cincilea anotimp” funcționează ca metaforă a unei stări perpetue de devenire — un ciclu care nu urmează ritmurile naturii\, ci le reinterpretează.\nCromatica și gestul pictural susțin această dinamică\, propunând o experiență vizuală intensă și introspectivă.\nExpoziția poate fi vizitată la Sala Acvariu\, în perioada 21 mai – 7 iunie 2026\, de marți până duminică\, între orele 10:00 – 18:00.\nVă așteptăm să descoperiți „al cincilea anotimp”.\nPentru informații suplimentare:Artista: Florica Dumitru\, tel: 0740.099.366\n\nExpoziția „Desprinderea. Portret / Atelier”\nMuzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri\, 20 mai 2026\, de la ora 19.00\, la Sala Noua Galerie\, la vernisajul expoziției Desprinderea. Portret / Atelier. OVIDIU SIMIONESCU.\nExpoziția Desprinderea. Portret / Atelier. Ovidiu Simionescu este dedicată unui artist al cărui univers formal și simbolic este reprezentat atât prin concentrarea semnului și sinteza formelor sculpturale\, cât și prin rafinamentul\, delicatețea\, forța simbolică a semnelor ce construiesc universul compozițiilor sale picturale.\nDesprinderea\, saltul\, trecerea la un alt nivel de cunoaștere printr-un proces de conștientizare\, Înălțarea ca acțiune purificatoare sunt praguri/opoziții la zgomotul-bruiajul unei lumi aflate în derivă\, care cu cît produce o tehnologie mai avansată în comunicare cu atît se îndepărtează de esența dialogului\, a comuniunii și a împărtășirii Binelui. Există o atitudine subliminală de respingere a vulgarității lumii prin reprezentarea acestor entități în spațiul transcendent al universului imaginat de Ovidiu Simionescu: un spațiu imponderabil\, încifrat\, al cărui imaginar este construit prin străvezimi\, irumperi și hieratismul unor semne-vehicul ce plutesc într-un timp suspendat\, prezențe ale unor tărâmuri luminoase.\nDisputa dintre Bine și Rău\, dintre Urât și Frumos\, ura și violența care nasc agresivitate și performarea răului televizat în direct\, confruntarea care antagonizează oamenii și acutizarea relațiilor interumane\, dualitatea lumii și incapacitatea oamenilor de a sta sub semnul prieteniei sunt teme de reflecție pe care artistul le explorează printr-un proces de interiorizare și transfigurare\, exemplificate metaforic în picturile Disputa sau Colimax\, Ciclop – coloși care simbolizează pericolul\, „aduc neliniște și Rău”\, și în sculpturile George Floyd sau Criogenie – Poetul („în vremurile astea pline de zgomot\, cînd armele răsună\, poeții nu prea își mai găsesc nici un loc printre semeni și nici nu mai au starea de a lucra la capacitatea lor”).\nTitlurile lucrărilor trimit tocmai spre aceste chei de interpretare ale lumii reprezentate: Harisma Străvederii – Văzător cu Duhul\, Tărîm îndepărtat\, Expansiune\, Lăcomia de bani\, Ciclop\, Trufia – Trâmbița Căderii\, Ale Cerului\, Sclipiri\, Primăvara\, Disputa\, George Floyd\, Lazarus\, Furnica\, Perechea\, Tărâm Fabulos\, Văzduh\, Sumo\, Colimax\, Minotaurul la Pubertate\, Criogenie – Poetul.\nIdeea de Înviere spirituală\, de creștere prin transcendere\, este prezentă în Lazarus\, unica sculptură din granit\, în timp ce în corpul monolit din marmură albă al sculpturii Sumo\, încleștarea sugerează concentrat expresia și forța luptei nobile\, oneste.\nLumea sculpturală și picturală a lui Ovidiu Simionescu este secondată de expresivitatea unui meșteșug rar practicat astăzi\, orfevrăria. Artistul construiește cu eleganță și delicatețe obiecte – micro-semne din argint\, aur sau alamă –\, al căror design și raport de grosimi\, dar și de tensiune și fragilitate „desenează spațiul neașteptat de frumos și creează o stare deopotrivă de finețe și forță”. Structura aceasta de fir aproape invizibilă legată de linii de forță este pentru Ovidiu Simionescu nu numai o calitate a dimensiunii estetice conținute\, ci și o cucerire tehnică\, valorizînd cu expresivitate și inovație\, tehnici ale orfevrăriei într-o expresie contemporană.\nReîntâlnirea cu universul simbolic al artistului Ovidiu Simionescu în formula unui laborator de explorare a semnificației semnului (cu rădăcini în spiritualitatea creștină\, în virtuozitatea și deopotrivă precizia gestului caligrafic oriental și arab)\, extins la teritoriul picturii și al sculpturii\, al materiei ceramice și metalului\, dezvăluie un proces continuu de căutare a sensului recuperator al unei spiritualități pierdute\, de salvare și purificare a Sinelui\, conținute în gestul și forța creației pe care o face cu discreția și modestia unui inițiat.(Lila Passima)\nCurator: Lila Passima\nExpoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie\, în perioada 20 mai –21 iunie 2026\, de miercuri până duminică\, între orele 10.00 și 18.00. Lunea\, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.\n\nConferințele de la Șosea\nMâini. Măști. Meșteri IV: Simbolism ritual și comuniune: obiceiuri de iarnă cu măști din Nord-Vestul Spaniei\nMuzeul Național al Țăranului Român vă invită marți\, 2 iunie 2026\, ora 18.00\, la Sala Media\, la o nouă ediție a Conferințelor de la Șosea\, sub „obrăzarul” Mâini. Măști. Meșteri.\nLa cea de-a patra întâlnire din seria Mâini. Măști. Meșteri\, avem onoarea de a o avea invitată (prin teleconferință) pe inițiatoarea și coordonarea proiectului european ”MASKS”: prof. dr. M.ª Pilar Panero García. Profesoară asociată de antropologie socială și directoare a Catedrei de Studii asupra Tradiției la Universitatea din Valladolid\, aceasta deține o extinsă activitate academică conturată în jurului măștilor.\nPublicului bucureștean îi va propune o călătorie pe urmele grupurilor de mascați ai provinciei Zamora\, urmărind îndeaproape un obicei de iarnă numit Zangarrón din Montamarta – unul dintre cele mai complexe ritualuri cu măști din nord-vestul Peninsulei Iberice\, ce se desfășoară de Anul Nou și în ziua Bobotezei. Bazându-se pe cercetările îndelungate de teren și pe analiza documentară a cercetătoarei\, discuția va pune accentul pe evoluția istorică a obiceiului precum și pe transformarea în timp a figurii principale (masca de Zangarrón)\, alături de schimbările de context și noile cadre organizatorice promovate de comunitatea locală.\nAșa cum v-am obișnuit\, discuția va avea drept fundal materiale vizuale din terenurile cercetătoarei\, pe care le vom comenta împreună. Incită dialogul: coordonatoare a mini-seriei MMM\, Georgiana Vlahbei (MNȚR).\nAvând în vedere participarea internațională așteptată în online\, evenimentul se va derula în limba engleză (spaniolă – cu traducere în engleză). Pentru secțiunea de întrebări și răspunsuri din sală\, se va facilita traducerea în/din română\, la cerere.Intrare liberă\, în limita locurilor disponibile.\n*\nM.ª Pilar Panero García este cercetătoarea principală și coordonatoarea cercetărilor din cadrul ”Unveiling the Arts and Works behind the MASKS” (proiectul european MASKS). Deține diplome în filologie hispanică de la Universitatea din Salamanca și în teorie literară și literatură comparată de la Universitatea din Valladolid. Din 2005\, este afiliată la Catedra de Studii Tradiționale\, ramura academică a Fundației Joaquín Díaz\, iar din 2022 ocupă funcția de directoare a acesteia. A publicat numeroase articole și capitole de carte și a coordonat mai multe monografii. Interesele sale de cercetare și publicațiile se concentrează pe subiecte de patrimoniul cultural\, religiozitate populară\, etnoistorie și literatură din perspectiva antropologiei culturale. Este parte activă a unor programe de cercetare multi-anuale internaționale. În același timp\, predă cursuri de educație non-formală\, și colaborează în diverse activități de sensibilizare și diseminare\, inclusiv expoziții. Cercetarea sa curentă se concentrează pe cultura măștilor\, meșteșugurile asociate acestora și re-creările artistice pe care le inspiră.\n*\nEvenimentul face parte din proiectul european ”Unveiling the works and arts behind masks”\, care pornește de la documentarea măștilor tradiționale și a alaiurile carnavalești din 4 țări europene – Spania\, Portugalia\, Italia și România\, pentru a sprijini transmiterea meșteșugului către noile generații.Mai multe despre proiect: https://unveilingthemasks.uva.es/ro/home-ro/Prilejuit de participarea în proiect\, MNȚR pregătește în toamna aceasta lansarea unui volum dedicat temei măștilor – numărul 31 al Revistei de Antropologie MARTOR\, cu subiectul ”Mask-wearing\, mask-making: shifting (im)materialities in ritual and festive contexts” (Editura Martor MNȚR). Vă invităm să urmăriți vești pe pagina dedicată revistei: https://www.facebook.com/martorjournal\n_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _\nConferințele de la Șosea sunt o serie cu tradiție la MNȚR\, inițiate de Vintilă Mihăilescu\, unde invitați – specialiști sau creatori – propun întâlniri pe baza unor cercetări\, terenuri sau lucrări\, pe teme de actualitate din etnologie\, antropologie\, artă și domenii conexe din sfera culturală\, într-un cadru relaxat și propice dezbaterilor.\n\nMuzeul Național al Țăranului Român şi Editura MARTOR vă aşteaptă la Salonul Internațional de Carte BOOKFEST\nLa început de vară\, Muzeul Național al Țăranului Român şi Editura MARTOR vă aşteaptă la Salonul Internațional de Carte BOOKFEST (3 – 7 iunie 2026)\, ajuns la cea de a XIX-a ediție. Anul acesta\, invitatul de onoare al târgului de carte organizat de Asociația Editorilor din România este Bulgaria.\nAdresa noastră\, pe perioada târgului\, este:Complexul Expozițional ROMEXPO din Bucureşti – pavilion B2\, standul G11.\nIubitorii de carte frumoasă vor găsi aici\, de miercuri până duminică (între orele 10.00 – 20.00)\, publicațiile apărute de-a lungul anilor sub egida Muzeului şi a Editurii Martor și cele mai recente apariții:\n• Revista MARTOR nr. 30 / 2025: Bodies in Motion: Gesture\, Movement\, Dance in Cultural/Ethnic/Virtual Communities. Noul număr include studii dedicate dansurilor tradiționale și culturii dansului\, importantă în construirea și remodelarea identităților regionale\, locale și naționale\, dar și în viața noastră personală\, în rolurile sociale de gen\, în problemele politice și de putere.• V.R.P. 99. Fotografii pentru un alt sfârșit de secol. Vitold Rola Piekarski în România rurală (1899) de Theodor E. Ulieriu-Rostás. Un volum în care sunt publicate pentru prima dată in extenso negativele fotografului polonez Vitold Rola Piekarski\, redescoperite după mai bine de 100 de ani în Arhiva de Imagine MȚR.\n• Portret / Atelier. Ana Maria Ariciu. „Ana Maria Ariciu construiește\, desenează și amprentează pe pielea lutului cu discreție și emoție vie\, cu ochii copilăriei-poarta sufletului\, între reverie și bucuria facerii.” (Lila Passima)\nVă întâmpinăm cu cărți pe alese\, într-un stand plin de culoare și însemne țărănești\, așa cum v-am obișnuit deja.\nIntrarea este liberă!\n\nExpoziția de fotografie „AMOR”\nMuzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri\, 3 iunie 2026\, de la ora 17:00\, la Sala Media\, la vernisajul expoziției de fotografie AMOR – periplu fotografic între România și Italia.\nExpoziția semnată de Rodica Fleșariu Marinescu este dedicată legăturilor de prietenie\, vechi și profunde\, dintre cele două țări și culturi. Aceasta este cea de-a șasea expoziție a sa\, ca dialog între România–Italia\, organizată la Muzeul Național al Țăranului Român\, prima datând din anul 2013. România și Italia împărtășesc o istorie și o cultură cu rădăcini comune\, precum și apartenența la spațiul latinității. În acest context\, Italia reprezintă\, pentru cultura română\, o simbolică reîntoarcere la origini.\nPrezenta expoziție\, vernisată în luna februarie 2026 la Accademia di Romania din Roma\, constituie o dovadă a faptului că apropierea prin cultură este cea care reușește cel mai lesne să consolideze relațiile dintre comunități și să întărească rădăcinile comune. Totodată\, expoziția propune un exercițiu al privirii\, menit să evidențieze complementaritatea culturilor română și italiană\, similitudinea unor gesturi\, obiceiuri\, tradiții și atmosferă\, precum și aspecte ale vieții cotidiene și spirituale. Astfel\, sunt puse în lumină valorile comune și aceeași sensibilitate pentru frumos.\nExpoziția este alcătuită din patru secțiuni:1. Case\, locuri\, peisaj;2. Spiritualitate;3. Gesturi și obiceiuri care ne leagă;4. Tradiții – Cucii din Brănești / măștile venețiene.\nCa și în alte proiecte similare\, demersul fotografic este completat și potențat de lucrările artistului plastic Venus Mateescu.\nExpoziția reprezintă\, totodată\, o nouă confirmare a relațiilor de prietenie și a bunei colaborări dintre Muzeul Național al Țăranului Român\, Ambasada Republicii Italiene și Institutul Italian de Cultură din București.\nRodica Fleșariu Marinescu este curator de expoziții și autor de carte\, cu o activitate dedicată dialogului cultural româno-italian. Născută la Brașov\, a absolvit Electrotehnica la Universitatea din orașul natal în anul 1981. Ulterior a urmat un master în Cultură Italiană și Interculturalitate Europeană la Universitatea din București\, absolvit în 2005. Între 1999 și 2018 a activat ca redactor și curator de expoziții la Muzeul Național al Țăranului Român din București. Activitatea sa artistică și de cercetare a fost susținută de trei burse de specializare în arte la Roma\, în anii 2004\, 2007 și 2009. Din 2024 este membră a Uniunii Scriitorilor din România\, Filiala Brașov.Autoare a volumelor ROMA – între jurnal și fotografie (2004)\, Roma inedită (2016) și Amprente italiene (2022)\, Rodica Fleșariu Marinescu a realizat numeroase expoziții personale în România și Italia\, construite în jurul temelor identității culturale\, spiritualității și afinităților dintre cele două spații latine. Printre cele mai importante proiecte expoziționale se numără Sentimenti in dialogo – itinerar fotografic româno-italian (Veneția\, București\, Roma\, 2009–2010)\, la Muzeul Național al Țăranului Român – Peisajele credinței (2013)\, Gesturi care ne leagă (2014)\, Perspective romane (2015)\, Dialog mascat (2016)\, Acoperișuri (2016); la Institutul Italian de Cultură – Sentimenti (2008)\, Roma inedită (2012)\, Peisajele credinței (2014)\, Fântânile Romei (2018); Italia din inima mea (Brașov\, 2025) și AMOR – viaggio fotografico tra l’Italia e la Romania\, prezentată la Accademia di Romania din Roma în 2026.\nVenus Marian Mateescu este sculptor și restaurator\, cu o activitate artistică și muzeală desfășurată de peste trei decenii. Născut la Filiași\, județul Dolj\, a absolvit în 1994 Academia de Arte din București\, la clasa profesorului Napoleon Tiron\, fiind licențiat în arte plastice și decorative\, specializarea sculptură. În prezent este expert în restaurare lemn la Muzeul Național al Țăranului Român. Din 1999 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala București\, Secția Sculptură. Activitatea sa artistică include numeroase expoziții personale și de grup\, desfășurate în galerii și instituții culturale importante din București și din țară\, între care se remarcă proiectele prezentate la Galeria Simeza\, Căminul Artei\, Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia\, Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Italian de Cultură din București. La expozițiile Peisajele credinței (Muzeul Național al Țăranului Român\, 2013 și Institutul Italian de Cultură\, 2014) și la Fântânile Romei (Institutul Italian de Cultură\, 2018) a participat alături de Rodica Marinescu și Mădălina Papastere\, artist plastic. Lucrările sale explorează relația dintre formă\, memorie și simbol\, într-un limbaj plastic de mare sensibilitate și rigoare artistică.\nExpoziția va putea fi vizitată în Sala Media\, în perioada 3 – 21 iunie 2026\, de miercuri până duminică\, între orele 10:00 – 18:00.\n\nExpoziția „Turkmenistan.  35 de ani de independență”\nAmbasada Turkmenistanului în România\, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român\, vă așteaptă să vizitați o expoziție care celebrează cea de a 35-a aniversare a independenței Turkmenistanului. Expoziția poate fi vizitată în perioada 9 – 14 iunie 2026\, la Sala Acvariu. Intrarea se face prin Str. Monetăriei\, nr. 3.\nMoștenirea culturală a Turkmenistanului: o legătură vie între timpuri și un triumf al creației\nCultura Turkmenistanului este un fenomen unic și complex\, ale cărui rădăcini se întind pe parcursul a mii de ani. Timp de secole\, pământul turkmen a fost o răscruce a marilor civilizații\, unde tradițiile Orientului și Occidentului s-au împletit armonios\, modelând identitatea distinctă a națiunii. Cultura turkmenă înseamnă mai mult decât monumente arhitecturale antice impresionante și modele rafinate de covoare; aceasta reprezintă\, înainte de toate\, sufletul viu al poporului său\, idealurile sale umaniste înalte\, ospitalitatea\, înțelepciunea ancestrală și potențialul creator inepuizabil. Astăzi\, într-o epocă a schimbărilor rapide\, păstrarea acestei moșteniri neprețuite a devenit o prioritate a politicii de stat\, permițând lumii să redescopere Turkmenistanul ca leagăn al culturilor străvechi și centru modern al cooperării umanitare internaționale.\nTurkmenistanul este membru UNESCO din 1993\, iar cooperarea în cadrul acestei organizații acoperă o gamă largă de domenii\, inclusiv cultura. Principalul obiectiv al acestei activități este conservarea\, studierea și promovarea patrimoniului cultural material și imaterial\, fapt reflectat prin includerea unor situri unice pe Lista Patrimoniului Mondial. Peste 1.400 de monumente istorice și culturale sunt conservate cu grijă în țară\, inclusiv rezervațiile antice recunoscute internațional: Mervul Antic\, Nisa și Kunya-Urgench (toate incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO). Un loc aparte în cronica istorică îl ocupă centre precum „Dehistanul Antic”\, „Fortăreața Gekdepe”\, „Abiverd”\, „Vechiul Serakhs”\, „Kerki”\, precum și descoperirile arheologice unice de la Jeitun\, Altyn-depe și Gonur-depe\, care atestă contribuția pământurilor turkmene la dezvoltarea civilizației umane de-a lungul mileniilor.\nViața spirituală a poporului turkmen este la fel de bogată și diversificată. Astăzi\, Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO include capodopere precum epopeea eroică „Gyorogly”\, arta cântecului și dansului „Kushtdepdi”\, meșteșugul confecționării și interpretării la dutar\, tradițiile țesutului covoarelor și arta creșterii câinelui turkmen Alabai. Un eveniment de referință în 2023 a fost includerea „Tradiției creșterii și ornamentării cailor Akhal-Teke” și a colecției de manuscrise ale marelui poet turkmen Magtymguly Pyragy pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO\, iar capitala Așgabat și-a confirmat statutul de centru cultural modern prin aderarea la Rețeaua Orașelor Creative UNESCO\, în categoria „Design”. Politica de stat a Turkmenistanului urmărește susținerea deplină a acestei legături vii între epoci: țara sărbătorește anual\, cu mare amploare\, Ziua Lucrătorilor din Cultură și Artă\, organizează „Săptămâni ale Culturii” de mare amploare în Așgabat și în alte regiuni și găzduiește festivaluri și expoziții internaționale.\nTurkmenistanul modern este un exemplu al atenției deosebite acordate tradițiilor strămoșești\, meșteșugurilor și artei decorative și aplicate. Dezvoltarea teatrelor\, bibliotecilor și muzeelor reprezintă dovada unei adevărate înfloriri a culturii și artei\, contribuind la consolidarea potențialului spiritual al societății. În contextul provocărilor globale\, diplomația culturală a țării\, întemeiată pe idealurile încrederii și respectului reciproc\, continuă să servească apropierea dintre popoare\, consolidând statutul Turkmenistanului ca națiune iubitoare de pace\, care aspiră să aducă o contribuție demnă la asigurarea stabilității și prosperității în întreaga lume.\nVă invităm să descoperiți marea istorie și arta vie a Turkmenistanului la expoziția deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român.
URL:https://portal.revistatimpul.ro/eveniment/muzeul-national-al-taranului-roman-evenimentele-lunii-iunie-2026/
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://portal.revistatimpul.ro/wp-content/uploads/2024/01/muzeul-national-al-taranului-roman-1.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR