Firul de argint

Fiecare om își are adevărul său, pe măsura temperamentului său, pe măsura patimilor ce îl însuflețesc, de-l însuflețesc, și-l racordează la lume, la ceea ce este, aici și acum. Cu cât temperamental este mai puternic, cu cât pasiunea este mai debordantă, cu exact atât cresc șansele de contopire cu ceea ce, în prezent, constituie calitatea sa esențială de prezent creativ, artistic. Criticul de artă Baudelaire interzicea celui lipsit de temperament să facă artă. Cine își dă răgaz de prea multă gândire nu e un om întreg, îi lipsește patima. Omul întreg e gândire, creativitate  plus patimă.

În artiștii de o curiozitate nețărmuită, avizi de fenomenele ardente ale vieții, cu simțurile niciodată tocite, absorbind cu nesaț tot ce se prezintă în  infinita varietate a lumii, nemaivăzutul și nemaiauzitul fiecărei clipe, există un  caracter tumultos, o voință inflexibilă ce îi face să se comporte uneori  dictatorial  ca să nimicească tot ce contravine armoniei, creativității, artei în general.

Unul dintre acești artiști este dr. Ana Maria Alexoaie – Conachi (absolventă a Facultății de Arte Vizuale și Design, UNAGE Iași) care prin demersul său expozițional de artă fotografică FIRUL DE ARGINT, al cărui vernisaj a avut loc azi, 10 februarie 2024, ora 15, într-un cadru neconvențional așa cum îi stă bine artei contemporane, la Cafeneaua Chez Les Amis unde a prezentat Prof.univ.dr. Mihai Dorin, drd. Sorina Ghiață , Prof.dr. Cristina Talpan,  dr. Crina Iacomi și  invitata onorifică specială doamna  dr. Aurica Ichim,  manager al Muzeului Municipal ”Regina Maria” și al Palatului Braunstein din Iași, a emoționat și uimit numerosul public spectator.   Discursurilor de excepție ale unor personalități de cultură ale Iașului, li s-au alăturat și momentele de performance artistic  susținute de: dr. Tudor Cristogel, liceana cantemiristă Albu Alice și actorul Tudor Andrei Ostafie.

Expoziția FIRUL DE ARGINT ne duce cu gândul la civilizația egipteană, la hinduism,  la alchimie și teosofie,  sugerându-ne constituția septenară, sau  mai bine zis cele șapte principii sau esențele primordiale din care sunt formate toate lucrurile.  Arta fotografică a Anei Maria Alexoaie-Conachi pare a  desemna cele șapte aspecte individuale și fundamentale ale realității unice universale, atât în cosmos, cât și în  ființa vie. Fiecare fotografie a expoziției  nu trebuie privită ca o entitate separată, ci ca un întreg dintr-o călătorie a ideilor dispuse concentric, deoarece imaginile  se întrepătrund, păstrându-și totodată identitatea. Fiecare imagine o susține pe cea imediat următoare.

Conform teoriilor filosofice se știe că aceste șapte principii  le găsim în două grupuri: o triadă superioară și un pătrat inferior. Triada superioară, individul, individualitatea nemuritoare, „fără formă” este alcătuită din  voință, intuiție-inteligență și mintea pură, iar pătratul inferior, personalitatea efemeră, „cu formă” , este alcătuită din patru principii inferioare: mintea dorințelor, psihicul – corpul astral, corpul vital- energia care pătrunde în aerul inspirat și dă viață corpului și corpul fizic. Potrivit lui Blavatsky, triada și pătratul sunt unite pe timpul vieții fizice prin antahkarana, cuvânt sanscrit pe care aceasta îl numește „firul de argint”. Antahkarana a mai fost tradus și prin „punte” sau „cale”, aflată între eul inferior  și  eul superior  din om, fiind pusă în legătură cu funcția rațiunii.

Artista ne provoacă imaginația prin acest demers expozițional facându-ne să ne gândim și la  legenda firului Ariadnei, care a fost oferit lui Tezeu pentru a-l ajuta să găsească drumul înapoi din Labirintul în care era închis Minotaurul, Firul de argint simbolizând astfel ghidarea și speranța, ceva care te conduce prin dificultate și întuneric.

Expoziția fotografică a Anei Maria Alexoaie – Conachi poate fi percepută ca o metaforă a conexiunilor subtile care face legătura între toate aspectele existenței noastre. În filosofie, Platon a menționat ideea firului de argint ca un simbol al legăturii dintre trup și suflet, sugestiv în descrierea evoluției spirituale și călătoriei noastre prin lumea ideilor. Acest fir invizibil, dar puternic, transcende timpul și spațiul și facilitează explorarea și cunoașterea de sine. Literatura universală abundă în referințe la firul de argint, evidențiind semnificația sa profundă. În opera lui William Shakespeare, în piesa „Visul unei nopți de vară”, firul de argint este menționat ca o conexiune subtilă mistică între lumea reală și lumea viselor, subliniind natura iluzorie a existenței noastre. În romanul lui Hermann Hesse, „Lupul de stepă”, firul de argint este prezentat ca o punte între individualitatea lui Harry Haller și universalitatea conștiinței umane, exprimând dorința noastră intrinsecă de a ne simți parte a unui întreg mai mare.

Metafora vizuală FIRUL DE ARGINT nu se limitează doar la conexiunile noastre interioare, ci se extinde și la relațiile noastre cu ceilalți. Ea simbolizează capacitatea noastră de a empatiza și de a ne conecta cu ceilalți în moduri subtile și profunde. În opera lui Carl Jung, psihologul elvețian, firul de argint este implicit în conceptul său de inconștient colectiv, în care toți oamenii împărtășesc o trăire comună și o rețea subtilă de influențe. Firul de argint este o reprezentare înălțătoare a conexiunilor și interconectărilor care definesc existența noastră umană. Prin intermediul artei vizuale, trimiterilor filosofice și al exemplelor din literatura universală, putem observa profunzimea și universalitatea acestui simbol.

Prin narațiunea vizuală FIR DE ARGINT, artista Ana Maria Alexoaie-Conachi ne amintește că suntem parte a unui întreg mai vast, că viața noastră este înrădăcinată în interconectivitate și că avem capacitatea de a ne conecta cu lumea în moduri semnificative și profunde. Prin înțelegerea și cultivarea acestei legături subtile, putem descoperi esența umană și a lumii înconjurătoare într-un mod mai frumos  și mai  înțelept.