Categorie: Literatură

Teoctista Colța

Sătucul meu…

Sătucul meu o rămurică, Scăldată-n lumina unui apus de soare. Sătucul meu o floricică, Plantată și crescută cu iubire. Înălțat pe largi coline, În palmele

citește tot articolul »
Teoctista Colța

Rece…

O primăvară rece, Scăldată-n lacrime și dor. Îmi palpitează sufletul În cântece de păsări. O primăvară rece, Îmi șterge cerul albăstriu. Sub povara temerii de

citește tot articolul »
Teoctista Colța

Pace!

Când pământul… Învăluie noaptea sa, în liniște Toți copii lumii… Sub lacrimă de lună, dorm. Când în lume este pace Soarele mângâie creste de câmpii.

citește tot articolul »
Teoctista Colța

Măicuță

Mama este un fior, În inimă implantat cu-un fir de dor și sânge. Măicuța mea e aceea lumină, Ce m-a-nvăluit cu forță și sclipire… În

citește tot articolul »