Tort de Crăciun – Casa Joseph Zoller (proprietar avocat Gianina-Vera Poroșnicu)

De Crăciun vă prezentăm un tort special dedicat acestei sărbători, realizat pentru Casa Joseph Zoller (proprietar doamna avocat Porosnicu Gianina Vera).

Tortul are blat de ciocolată și multă cremă de ciocolată cu mascarpone.

Exteriorul este conturat în strat gros de ciocolată, iar ornamentele lui adună diferite mărci de ciocolată, în semn de prietenie și sărbătoare creștinească, aflându-ne în apropierea Crăciunului.

Trase în ciocolată, inițialele lui Joseph Zoller tronează într-o patrie a ciocolatei, amintind că industriașul evreu a fost fabricantul unei ciocolate fine și celebre în epoca sa, anii 1900-1920.

Ingrediente:

• ouă
• lapte
• ciocolată
• mascarpone
• unt
• făină
• alune
• vanilie
• portocale
• lămâie
• scorțișoară

Într-o cratiță puneți ciocolata și untul la topit, îndepărtați de pe foc și lăsați să se răcească.

Separați albușurile de gălbenușuri, penste compoziția de ciocolată puneți făina, amestecați și apoi incorporați gălbenușurile.

Ungeți cu unt formele în care veți coace blatul. Formele pot fi din metal sau email.

Umpleți formele pe trei sferturi cu compoziție pentru blat și introduceți la cuptor, timp de 25 de minute.

Apoi puneți crema și ornați tortul.

Casa Joseph Zoller (proprietar avocat Gianina-Vera Poroșnicu) vă urează „Crăciun fericit!”

De sărbătoarea Crăciunului, dragi prieteni, ne bucurăm! Ne amintim că binele și frumosul există alături de noi, în lucruri și mai ales în oameni. Simțim puterea dragostei și prieteniei, sentimente care ne împlinesc. Ne mângâie căldura gândurilor bune pe care le îndreptăm, generoși, către semeni. Împreună, răspândim vestea minunată a Nașterii Domnului!
Crăciun fericit!

Vasile Geantău, colecționar și călăuză către lumea clasicilor literaturii române(I)

La sfârşit de an, am avut plăcerea să discutăm cu un colecţionar remarcabil, domnul Vasile Geantău. Este tatăl cunoscutei avocate Gianina-Vera Poroșnicu, ea însăși o iubitoare a literaturii și artei, care a mărturisit că de la tatăl său a moștenit plăcerea și bucuria apropierii de literatură și, în primul rând, de Eminescu. Să descoperim, însă, povestea domnului Vasile Geantău.

S-a născut în iarna anului 1950, în județul Vaslui. La 100 de ani după Eminescu, așa cum îi place să spună. Poate că și de aceea s-a apropiat, încă din copilărie, de opera poetului național. Altfel, după cum ne spune, dragostea pentru literatură i-a insuflat-o familia: „cu timpul, contururile și liniile cărților de colorat ale copilăriei au început să absoarbă din cărți înțelesuri din ce în ce mai bogate”. Și a venit școala, cu un învățător deosebit, Virgil Popa, apoi cu profesori care i-au fost mentori și i-au modelat personalitatea –  domnii Oprea și Putină. Și, desigur, cu orele de limbă și literatură română. Iar elevul Vasile Geantău citea…

Nu erau vremuri ușoare, iar Vasile Geantău nu a fost în niciun caz vreun privilegiat – dacă nu luăm în calcul privilegiul de a crește într-o familie iubitoare de cultură. Îndrăznesc să spun că, foarte probabil, aici găsim cheia atitudinii pe care a adoptat-o el însuși față de fiica sa, viitoarea avocată Gianina-Vera Poroșnicu.

Maria Diana Focşa: Vă mai amintiţi cum s-a apropiat fiica Dumneavoastră de literatură? Ce-i plăcea să citească? Cum a fost întâlnirea ei cu Eminescu?

Vasile Geantău: A citit de mică, începând cu literatura vârstei. Apoi au venit câteva opere importante din literatura română, dar și cărțile de istorie. Îmi amintesc că, elevă fiind, am vizitat împreună cu ea Muzeul „Mihai Eminescu” – mi se părea important să vadă obiecte ale poetului, să înțeleagă mai bine viața lui. Era perioada în care simțeam că pot să o ajut să-și dezvolte cultura generală și valorile morale.

Să spunem aici că, pentru domnul Geantău, pasiunea pentru lectură nu s-a stins odată cu terminarea școlii. Îmi povestește că, lucrând ca maistru în instalații, făcea naveta Iași-Pașcani având în servietă romane de Marin Preda sau volume ale istoricului ieșean Veniamin Ciobanu. În definitiv, ce însoțitor mai bun și mai fidel poți avea, la drum lung, decât o carte importantă?

Mai târziu a avut grijă ca eroii copilăriei și adolescenței sale să nu-i lipsească din bibliotecă: din rafturi ne incită imaginația Zânele din Valea Cerbului, poveștile fraților Grimm, Winnetou, Ali Baba, Old Shatterhand, unchiul Tom, geograful Paganel, Șeherezada, Phileas Fogg, Martin Eden, Hari Seldon și atâtea alte personaje…

Dar domnul Vasile Geantău este, din punctul meu de vedere, o ilustrare foarte bună a ceea ce aș numi patriotism literar. Deschis și luminat, mă grăbesc să adaug – pare să ne spună că avem datoria să ne cunoaștem și să ne prețuim valorile. Poate datorită epocii în care s-a maturizat, poate datorită profesorilor, poate din alte motive, interlocutorul meu a găsit în literatura română clasică o călăuză spirituală. Și nu e vorba doar de Mihai Eminescu, de Alecsandri sau Coșbuc. A încercat să citească și, astfel, să înțeleagă lumea în care trăiește și poporul în sânul căruia s-a născut.

Sigur că Mihai Eminescu are un loc special în mintea și în inima lui, astfel că a citit mult despre viața și personalitatea poetului – îl apreciază, spre exemplu, pe N. Zaharia, autor al unor studii importante despre Eminescu, la începutul secolului trecut. Dar lista este lungă, pentru că Vasile Geantău a continuat să citească… și nu s-a oprit nici acum, chiar dacă vârsta nu-i mai permite ritmul din tinerețe.

Surse: https://casaiosefzoller.porosnicugianina.ro, https://www.facebook.com/CasaJosephZoller.