Clubul de carte – A Thousand Splendid Suns, de Khaled Hosseini

În ultimul timp, cărțile de dezvoltare personală au devenit o adevărată modă. Lumea e plină de experți care doresc să-și împărtășească cunoștințele în toate domeniile posibile, iar cererea este pe măsura ofertei. N-am nimic împotriva acestor cărți, am citit și eu destule, unele bune, altele chiar foarte bune. Unele te pot ajuta, altele te pot încurca și, din păcate, sunt unele care te prostesc de-a dreptul! Depinde foarte mult de cine le citește, cum le citește și mai ales, când. Pentru că, înainte de a ne apuca să asimilăm părerile sau expertiza altora și să ne lăsăm influențați sau inspirați de stilul sau metodele lor de viață, ar trebui să avem o bază de la care să pornim. O bază de cunoștințe, o oarecare experiență de viață și, mai ales, o considerabilă doză de bun simț.

Cartea pe care v-o propun astăzi nu este nicidecum una de dezvoltare personală, dar, cu siguranță, una care vă poate schimba perspectiva asupra vieții și poate servi ca temelie pentru acea bază de cunoștințe și experiențe despre care vorbeam. Nu degeaba, pe data de 5 noiembrie 2019, BBC News a pus A Thousand Splendid Suns pe lista celor mai inspiraționale cărți din toate timpurile – o listă care cuprinde 100 de titluri, printre care: Dune, de  Frank Herbert, The Chronicles of Narnia, de C. S. Lewis, sau Pride and Prejudice, de Jane Austen. 

Acțiunea se întinde pe o perioadă de 30 de ani și se petrece în Afghanistanul invadat de sovietici, controlat de mujahedini și mai apoi de talibani. Este, în primul rând, o lecție de istorie, din care nu pot lipsi: Jihadul dus împotriva ocupației sovietice, războiul civil și teroarea instaurată de regimul taliban; o lecție despre complexitatea vieții în Afganistan, pe care autorul o predă și o explică cu grijă, atât pentru cunoscători, dar mai ales pentru cei mulți, care pun semnul egalului între Afganistan, talibani și teroriști. Între datele ce țin de istorie și în special de istoria actuală, se află însă și oamenii simpli, cei care aparțin acestor pământuri pârjolite și care trebuie să-și ducă viețile cumva. Oameni cu visuri, idealuri și speranțe, la fel ca noi, toți ceilalți.   

Principala temă a nuvelei vizează în mod special locul pe care îl ocupă femeile în societatea afgană, dificultățile prin care trec, tragediile pe care le trăiesc, violența cruntă pe care o îndură. O societate despotică, în care femeile sunt dependente de tați, soți sau chiar fii, a căror naștere le poate aduce puțină clemență, dacă nu chiar o brumă de respect și un anume “statut” în cadrul familiei; o societate în care orice act de cruzime împotriva lor este justificat de tradiții, de credință și de lege și o lume în care nimic din ceea ce ar trebui să fie normal nu este: nici nașterea, nici copilăria, nici căsnicia și nici prietenia.  

Khaled Hosseini împletește extraordinar viața politică a Afganistanului cu viețile a două femei, din generații diferite – Mariam și Laila – care își trăiesc tragediile individuale pe fundalul sângeroaselor evenimente care afectează Kabulul. Împinse de circumstanțe nefericite să devină soțiile aceluiași bărbat, cele două femei, rivale la început, ajung să se sprijine una pe cealaltă și să se apere reciproc în fața brutalității și cruzimii acestuia. În timp ce pe fundal se derulează evenimentele care au marcat istoria, cele două femei descoperă împreună cât de mare este puterea dragostei și ce orori pot fi îndurate în numele ei.  

Prietenia care se leagă între ele le servește amândurora, nu doar ca scut, ci și ca un mod de a-și valida reciproc feminitatea și demnitatea – o prietenie care nu se dă în lături de la sacrificiul suprem și o poveste care reușește să scoată femeia afgană din anonimat și să ne arate câtă iubire, credință, perseverență și îndârjire se poate ascunde în spatele unei burka negre.

A Thousand Splendid Suns  este o carte despre fețele culturii și credinței în umanitate și, nu în ultimul rând, o carte care ne face să conștientizăm impactul contextului politic asupra destinelor. Regimul politic însângerat din acea perioadă și teama morții iminente, deschid o poartă largă către esența firii umane. Indiferent de credință, de regulile sociale și de gradul de cultură, în fața morții toți suntem egali.

Hosseini consideră că nuvela sa este, înainte de toate, o poveste de dragoste. Și chiar dacă dragostea nu este primul lucru care-ți vine în minte atunci când citești despre istoria zbuciumată a unei țări, ruinată de războaie și de concepții învechite și unde instinctul de supraviețuire este mai puternic decât orice, ea este prezentă acolo, în subteran: puternică, frumoasă, ilicită, dar mai ales răbdătoare. Dragostea este motorașul care împinge personajele dincolo de limitele lor, care le dă putere și speranță, dar și singurul ideal care merită sacrificiul suprem. Și, poate că fără această emoție prezentă pe parcursul întregii cărți, n-am fi fost capabili să asimilăm și să înțelegem ororile prin care trec cele două eroine.   

Femeie fiind, n-aveam cum să nu rezonez cu povestea tragică de viață a celor două femei, deși nu cred că bărbatul de azi, chiar și cel misogin, ar putea rămâne indiferent. Și chiar dacă povestea este pură ficțiune, iar personajele imaginare, n-ai cum să te amăgești cu ideea că aceste lucruri nu se întâmplă și în realitate. Și, tot pentru că sunt femeie, mărturisesc că, după ce am citit cartea, mi s-a făcut puțin rușine. Privind la direcția în care se duce feminismul de azi și comparând situațiile, n-ai cum să nu înțelegi că femeia modernă – cea care trăiește într-o societate egalitară – nu face altceva decât să se plângă inutil pentru lucruri frivole și să dramatizeze situații în care, adesea, s-a băgat singură.    

La politică nu mă pricep, dar nu mi-a plăcut niciodată amestecul mai marilor lumii în treburile altor state, în special a celor sărace, precum Afganistanul. Cu toate acestea, am ajuns să înțeleg că, deși interesele marilor puteri sunt cu totul altele, poate că amestecul ăsta al lor poate aduce și o rază de speranță în viața acestor oameni. Iar noi, toți ceilalți, care avem atât de multe drepturi la purtător încât uneori nici nu mai știm ce să facem cu ele, ar trebui să ne gândim la ce implică aceste drepturi, la responsabilitățile pe care le avem, dar, mai ales, la cât de norocoși suntem!

A Thousand Splendid Suns a fost publicată pe 22 mai 2007 și doar în prima săptămână s-a vândut în peste un milion de copii. Este cea de-a doua nuvelă a lui Hosseini, iar acesta declara într-un interviu că a rescris-o de cinci ori înainte de a vedea lumina tiparului!  

Cartea poate fi găsită în orice librărie din Irlanda sau poate fi comandată online. De asemenea, este disponibilă și în format audio sau Kindle, iar unele site-uri o oferă chiar gratuit. A fost tradusă în 35 de limbi, printre care și limba română, sub titlul: „Splendida cetate a celor o mie de sori„ – un titlu puțin neinspirat, aș zice, dar trebuie să recunosc, greu de tradus. Însuși autorul recunoaște că titlul este un vers dintr-un vechi poem iranian, tradus și adaptat în limba engleză.

Și pentru că veni vorba de traduceri și mai ales de adaptări, vă recomand să citiți cartea (orice carte) în limba în care a fost scrisă. 

Despre autor

Khaled Hosseini s-a născut în Kabul, Afganistan, la 4 martie 1965, într-o familie de diplomați. Când acesta avea numai 11 ani, s-a mutat cu familia lui în Franța, iar 4 ani mai târziu au cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Hosseini nu s-a mai întors în Afganistan decât în 2003, la vârsta de 38 de ani, iar în timpul vizitei a declarat că se simte ca un turist în propria lui țară. Vă sună cunoscut? Succesul primului său roman – „The kite runner” – l-a determinat să renunțe la cariera de medic pe care o avea în California și să devină scriitor. Hosseini este reprezentant al comisiei ONU pentru refugiați și oferă asistență umanitară în Afganistan prin intermediul Fundației Khaled Hosseeini.