„Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024-2033)“, lansare în spațiul românesc
Organizatori:
Academia Română
Academia de Științe a Moldovei
Alocuțiuni:
– acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
– acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei
– Richard Roberts, Laureat Nobel în Medicină (1993), New England Biolabs, USA
– Ligia Deca, Ministrul Educației, președintele Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
– Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării, Republica Moldova
– Simona Miculescu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO
– László Borbély, consilier de stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
– Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“
– Valeriu V. Jinescu, președintele Academiei de Științe Tehnice din România
– Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale
– Bogdan Liviu Ciucă, președintele Academiei de Științe Juridice din România
– Madlen Șerban, secretar general, Comisia Națională a României pentru UNESCO
– Constantin Rusnac, secretar general, Comisia Națională a Republicii Moldova pentru UNESCO
– Valentina Vasile, director al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, Academia Română
– acad. Ioan Dumitrache, secretar general, Academia Română
Conferința „Cum ne schimbă viața inteligența artificială?“
Cercetătorul Marius Stan consideră că recenta revitalizare a inteligenței artificiale (IA) a transformat calculatoarele în „asistenți“ capabili să ghideze cercetarea științifică, inovația în tehnologie și chiar creația artistică. În prezent programele inteligente includ elemente ale IA, cum sunt învățarea automată, prelucrarea imaginilor și procesarea limbajului natural (ChatGPT). Aplicațiile de inteligență artificială demonstrează că parteneriatul om-computer schimbă știința, tehnologia, arta și, implicit, societatea în bine. Dr. Marius Stan a constatat că există totuși câteva îngrijorări asupra cărora se îndreaptă atenția specialiștilor: acest parteneriat va contribui la descoperiri în știință sau la inovații în tehnologie? Va deveni IA coautor al lucrărilor științifice? Programele dotate cu IA vor deveni conștiente de sine? Sunt întrebări asupra relaționării dintre cele două tipuri de inteligență la care și beneficiarii IA sunt invitați să reflecteze.
Dr. Marius Stan este licențiat în fizică la Universitatea din București și doctor în chimie la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu“ al Academiei Române. În 1997 s-a mutat în Statele Unite ale Americii și a activat ca cercetător principal în cadrul Laboratorului Național Los Alamos. În 2010 a devenit lider al programului de materiale inteligente în Laboratorul Național Argonne (Chicago), fiind și profesor asociat la Universitățile din Chicago și Northwestern. Între 2013-2015 a fost consilier principal și director național pentru informatică la Ministerul Energiei din SUA. În anul 2021 a decis să se retragă de la Institutul Argonne pentru a se dedica unor proiecte personale, centrate pe utilizarea calculatoarelor în știință, tehnologie și artă.
În proiectele actuale cercetătorul Marius Stan utilizează inteligența artificială (AI) și simulările computerizate de înaltă performanță pentru a înțelege și a prezice proprietățile sistemelor complexe cu aplicații în chimie (materiale nucleare și baterii), electronică (memoria calculatoarelor) și economie. Marius Stan a publicat studii despre inteligența artificială, literatură științifică și deține mai multe brevete de invenție.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Vestul Mijlociu (SUA), este autorul unor volume de proză scurtă și de poezie, apărute și în limba română. În prezent scrie un roman și o colecție de povestiri, ambele în limba engleză. Publicul îl poate recunoaște și ca Bogdan, personajul român din serialul de televiziune Breaking Bad.
Sesiune festivă: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române – 30 de ani de la înființare
Organizator:
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“
Alocuțiuni în deshiderea evenimentului:
– acad. Florin Gh. Filip, președintele Secției de știința și tehnologia informației
– acad. Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române
– acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române
– Alexandra-Maria Bocșe, consilier de stat, Administrația Prezidențială
– dr. Mihai Călin Precup, secretar de stat, Cancelaria Prim-Ministrului
– dr. Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Moderator:
prof. univ. dr. Paul-Andrei Păun, directorul Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“
Masă rotundă: „Altruism și egoism“
Organizator:
Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie
Intervenții:
– Oltea Joja, psiholog
– Carmen Strungaru, etolog
– Daniel Nica, etician
Moderator:
acad. Mircea Flonta
Simpozionul internațional „Iuliu Barasch“, ediția a II-a. „Moses Gaster (1856-1939). De la București la Londra“
Sesiunea de deschidere, 10:00-10:30
– acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române
– acad. Irinel Popescu, inițiator al Simpozionului internațional „Iuliu Barasch”
– conf. dr. Felicia Waldman, președinte al B’nai Brith România
– prof. dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române, președinte al Colocviului internațional „Moses Gaster (1856-1939).
De la București la Londra”
Sesiunea a doua, 10:30-12:00
Moderator: prof. dr. Florica Dimitrescu, membru de onoare al Academiei Române
– acad. Gheorghe Chivu, Moses Gaster, personalitate a filologiei românești moderne
– acad. Sabina ISPAS, președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual, Literatura populară în viziunea lui Moses Gaster.
Scurte comentarii
– prof. dr. Alexandru-Florin Platon, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Moses Gaster și literatura divinatorie în cultura populară
română
Sesiunea a treia, 12:00-13:30
Moderator: acad. Irinel Popescu
– prof. dr. Jean Askenasy și prof. dr. Moshe IDEL, membri de onoare al Academiei Române: Moses Gaster de la expulzare la membru de
onoare al Academiei Române
– prof. dr. Moshe Idel: Dr. Moses Gaster, un pionier în studiile iudaice
– prof. dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române: Moses Gaster, evreii români, sionismul și proiectul „Uganda”. Șapte
scrisori inedite (1903-1904)
Sesiunea a patra, 14:30-15:30
Moderator: conf. dr. Felicia Waldman
– conf. dr. Cristina Ioana Dima, Facultatea de Litere, Universitatea București: Moses Gaster, un filolog postromantic
– dr. Maria Cioată, Honorary Research Fellow, University of Manchester: Dr. Moses Gaster’s Romanian Bird and Beast Stories (1915):
A Critical Appraisal
Sesiunea a cincea, 15:30-17:00
Moderator: prof. dr. Carol Iancu
– conf. dr. Felicia Waldman, Facultatea de Litere, Universitatea București: Note biografice privind familia lui Moses Gaster
– prof. dr. Daniel Dumitran, Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia: Dezbateri privind emanciparea evreilor în Vechiul Regat și în
Transilvania: Moses Gaster și János Rónai
– dr. Lucian-Zeev Herscovici, Biblioteca Națională din Ierusalim: Moses Gaster în cadrul mișcării de haskala din România
