Vernisajul va avea loc sâmbătă, 8 august, de la ora 17:00, iar accesul publicului este gratuit.

Într-un prezent în care efectele schimbărilor climatice se resimt tot mai direct în viața cotidiană, natura nu mai poate fi privită doar ca peisaj, imagine sau decor, ci ca mediu de supraviețuire: un sistem viu care ne influențează corpul, modurile de locuire, fragilitatea și viitorul. Pornind de la această perspectivă, expoziția Peisaje entropice – Ecologii vii / Entropic Naturescape – Living Ecologies reunește artiști din România, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Malaezia, Turcia, Ucraina, Germania, Cuba și Ecuador, care abordează natura nu ca pe un exterior al omului, ci ca pe o rețea complexă de relații, fragilă și, în același timp, rezilientă.

Artiști:
Hairul Azizi Amat Tokimin (Malaezia), Belgin Akin (Turcia), Hamde Akalin (Ucraina/Turcia), Beatrice Anghelache (București), Alexandra Baciu (Focșani/București), Mirabela Bedereagă (București), Elvira Cemortan Voloșin (Republica Moldova), Mariana Constantinescu (Constanța), Miguel Yaimel Cosme Perez (Cuba), Stela Filip (Republica Moldova/București), Andreea Floreanu (București), Vlad Iulian Fodor (București), Gheorghiță Galan (Adjud), Claudia Ion (București), Bianca Ioniță (București), Stefan Jakimovski (Macedonia de Nord), Orhan Kamilov (Macedonia de Nord), Jens Lawrenz (Germania), Marina Leskova (Macedonia de Nord), Daniel Loagăr (București), Emilia Marinescu (București), Srdjan Micic (Macedonia de Nord), Raluca Aura Munteanu (Constanța), Mauricio Alfonso Naya (Cuba/Ecuador), Bogdan Negulescu (Focșani/București), Zehra Sengir (Turcia), Adrian Socaciu (București), Cîrstina de la Studina (București), Luminița Taburța (Republica Moldova), Victoria Țăroi Galbenu (Brașov), Dijana Tomik Radevska (Macedonia de Nord) și Cristina Tudorache (Constanța).

Lucrările reunite pornesc de la elemente organice, vegetale, minerale sau simbolice pentru a deschide un dialog despre fragilitate, memorie, degradare, regenerare și relația dintre om și ecosistemele vii. Unele abordări păstrează legătura cu peisajul recognoscibil și cu formele vegetale, minerale sau organice; altele abstractizează această relație, transformând-o în ritm, textură, urmă, stratificare sau semn. În pictură și grafică, imaginea naturii este filtrată prin experiențe personale, geografii diverse și sensibilități culturale diferite, devenind un teritoriu comun de reflecție.

Titlul expoziției pornește de la ideea de entropie ca proces de modificare, dispersie, eroziune și reorganizare și o așază în dialog cu noțiunea de ecologie vie. Peisajul devine astfel un spațiu al schimbării permanente, în care materia, timpul, intervenția umană și memoria locului se suprapun. Natura nu mai apare ca imagine stabilă sau idealizată, ci ca un câmp sensibil, supus unor transformări vizibile și invizibile.

Proiectul deschide, totodată, o direcție de cercetare artistică legată de arta ecologică și sustenabilă, precum și de raportul dintre imagine, materie și responsabilitatea față de mediu. Deși această primă ediție reunește lucrări în care natura este prezentă mai ales ca temă, formă sau memorie vizuală, conceptul expoziției prefigurează o extindere a reflecției către procese artistice sustenabile, materiale naturale, pigmenți organici, tehnici tradiționale sau experimentale și moduri de lucru capabile să reconfigureze relația dintre artist, materie și ecosistem.
În contextul ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia, expoziția dobândește o rezonanță aparte. Galeria Cuhnie – spațiu a cărui memorie este legată de foc, hrană și transformarea materiei – pune conceptul de entropie în relație cu procese concrete de schimbare. Dialogul dintre arhitectura istorică, peisajul vegetal al domeniului și prezența artei contemporane accentuează tensiunea dintre conservare și transformare, permanență și fragilitate. În acest cadru, peisajul nu este doar ceea ce se vede, ci și ceea ce se modifică, ceea ce dispare, ceea ce se păstrează în straturi și ceea ce poate fi reimaginat.

Peisaje entropice – Ecologii vii marchează începutul unei direcții curatoriale asociate unei platforme online în devenire, concepută ca spațiu de documentare, dialog și conectare între artiști din România, Europa de Est, Balcani și alte contexte culturale. Ideea platformei s-a născut din întâlniri directe cu artiști cunoscuți în tabere, rezidențe și proiecte internaționale, în special din spațiul balcanic, unde interesul față de România, cultura locală și scenele artistice din regiune a deschis posibilitatea unor noi forme de dialog și colaborare.

În acest sens, expoziția nu este doar o reuniune de lucrări, ci și o primă formă de activare a unei rețele artistice în devenire: o hartă a unor întâlniri, afinități și colaborări care leagă România de Balcani, Europa de Est și de spații culturale mai îndepărtate. Proiectul propune o lectură sensibilă a lumii naturale și a relației noastre cu aceasta, într-un moment în care fragilitatea ecosistemelor devine tot mai vizibilă, iar arta poate funcționa ca instrument de atenție, reflecție, responsabilitate și reconectare.

Vernisajul va avea loc sâmbătă, 15 august, de la ora 13:00, iar intrarea este liberă.

Reunind imagini realizate de fotografi români și internaționali – Ana Tina (România), Ramon Gockesch (Germania), Daniel Contiu (România), Eugen Eughraph (România), Florin Todoran (România), Florinda Loredana Ciuraru (România), Gabriela Auer (Germania), George Alexandru (România), Ioan Daniela (România), Melanie Bliss (SUA), Mike Dendiuk (SUA), Mirela Deac (România), Sebastian Bunbu (România), Stefan Dragan (România) și Taranu Laura Ioana (România) – expoziția invită publicul într-o călătorie vizuală prin universul arhitecturii sacre românești. De la bisericile de lemn din Maramureș și Apuseni la monumentele medievale din Transilvania, ctitoriile domnești din Țara Românească și marile ansambluri monahale din Moldova și Dobrogea, fiecare imagine surprinde frumusețea și identitatea unor locuri încărcate de istorie și spiritualitate.

Fotografiile pun în valoare monumente emblematice, precum Mănăstirea Curtea de Argeș, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Evanghelică Fortificată din Biertan, Mănăstirea Bârsana, Biserica Fortificată din Prejmer, Mănăstirea Dealu și Mănăstirea Antim, evidențiind rafinamentul detaliilor arhitecturale și armonia dintre patrimoniul construit și peisajul natural.

Prin această expoziție, publicul este invitat să redescopere unul dintre cele mai valoroase repere ale identității românești – patrimoniul spiritual și arhitectural – și să privească fiecare fotografie ca pe o mărturie a credinței, a memoriei și a continuității culturale.

Vă așteptăm să descoperiți frumusețea lăcașurilor de cult din România, surprinsă prin sensibilitatea și privirea artistică a unor fotografi din țară și din străinătate.

Accesul în Galeria Ghețărie se realizează pe baza biletului achiziționat de la Recepția Palatului.