Expoziția de ceramică și textile „Odă bucuriei”
Ionela Mihuleac: „Lucrările mele de ceramică sunt despre bucuria simplă de a crea dincolo de concepte, despre frumusețe, comuniune cu natura și conexiune cu mine însămi”.
Carmen Cumpăratu: „Mă fascinează graiul străbunilor care într-un singur semn poate surprinde un întreg univers. Călătoriți pe meleagurile românești, citiți aceste semne pe porțile maramureșene, bucovinene, pe iile de pe întreg cuprinsul țării și veți înțelege că strămoșii noștri trăiesc prin ceea ce noi suntem și facem acum”.
Vernisajul va avea loc vineri, 1 aprilie 2022, de la ora 17.00, expoziția fiind prezentată de dr. Maria Bilașevski, critic de artă.
„O frumusețe în Barbaricum: VENUS de PERIENI”, o nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”
Statueta, de factură romană, extrem de rară pe aceste meleaguri, o reprezintă pe Venus (Aphrodita) zeița iubirii în mitologia greco-romană. Piesa a fost descoperită în primăvara anului 2021, provocând un puternic răsunet în comunitatea științifică românească. Este realizată din bronz, turnată plin și păstrează, pe suprafața ei, o frumoasă patină verde.
Cultul zeiței Venus a fost promovat în special de familia imperială, în timpul dinastiei Iulio-Claudiene, fapt ce datează piesa în secolul al II-lea.
Statuetele de bronz au o perioadă lungă de utilizare, fiind răspândite pe un vast areal. Descoperirea acestei piese la o mare depărtare de frontiera romană, în Barbaricum, nu are un caracter întâmplător. Existența la Perieni a unei posibile așezări aparținând dacilor liberi poate fi pusă în legătură cu tradiționalele rute de comunicare existente de-a lungul a două importante cursuri de apă: Prut și Jijia. Prezența a numeroase importuri romane în acest areal constând din amfore, ceramică de masă, monede, piese de port și podoabă indică o dinamică a practicilor comerciale ce a cunoscut o dezvoltare în a doua jumătate a secolului II și prima jumătate a secolului III, întreruptă de răcirea relațiilor dintre populația din spațiul est-carpatic și Imperiul Roman. De asemenea, nu este exclusă nici ipoteza ca acest obiect extrem de rafinat să fi ajuns aici ca pradă de război, în urma vreunei incursiuni a dacilor și a aliaților acestora la sud de Dunăre.
Grație intervenției de curățare și conservare realizată de restauratorii Centrului de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural, această piesă va putea fi prezentată publicului vizitator în cadrul micro-expoziției din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, pe care vă așteptăm cu drag să o vizitați.
Expoziția „Muzeul Științei și Tehnicii «Ștefan Procopiu» – Istoric, colecții și colecționari”
Patrimoniul tehnic, științific și memorial, constituit prin achiziţii, donaţii şi transferuri, este structurat în colecții diverse și inedite ce s-au format în timp, marcând specificitatea și originalitatea muzeului. Colecțiile de automate muzicale, telegrafie, telefonie, radiotehnică, televiziune, tehnică fotografică și cinematografică, computere, meteorologie, orologerie, aviație, mașini de scris, mașini de calcul, aparate casnice, colecțiile memoriale „Petru Poniˮ și „Ștefan Procopiuˮ sunt ilustrative pentru patrimoniul deținut și valorificat în prezent în numeroase expoziții temporare.
Noua expoziție, curatoriată de muzeograf Teodora-Camelia Cristofor, este concepută ca o incursiune în povestea creării și evoluției muzeului, completând documentar expozițiile actuale deschise publicului vizitator.
Expoziția temporară „Ceramica de Tansa din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei”
Centrul de ceramică țărănească de la Tansa s-a constituit într-un reper al acestei ocupații în regiunea de Nord-Est a Moldovei, ceramica utilitară de tipul celei roșii smălțuite folosite în gospodărie fiind principala categorie lucrată. Formele întinse, precum străchinile, talgerele ori castroanele aveau cea mai mare căutare, iar cănile mari și mici, cu cioc sau fără, precum și lăptărețele completau inventarul casnic al gospodăriei țărănești. Între produsele cu o deosebită importanță economică se regăsea cărămida pentru sobe sau pentru pereți, care se producea atât pentru localnici, cât și pentru locuitorii altor sate.
Expoziția „Ecleraj. Obiecte şi sisteme de iluminat, din Preistorie până în Epoca Modernă”
Expoziția, care prezintă piese ce provin din colecțiile următoarelor muzee din structura Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” și Muzeul Etnografic al Moldovei, poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet), cu respectarea normelor sanitare în vigoare.
Expoziția „Ocupaţii tradiţionale. Agricultura”
Cele două săli de expunere dedicate acestei ocupaţii de bază a poporului român includ unelte şi obiecte folosite în muncile agricole, precum şi referinţe despre unele practici rituale specifice cultivării pământului.
Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”
Evoluţia radioului include o serie de experimente şi descoperiri care au culminat cu invenţia primului receptor fără fir, realizată de Guillermo Marconi (1874-1937), cel care a intuit posibilităţile excepţionale privind utilizarea undelor electromagnetice în transmisiunile telegrafice fără fir. Conceput inițial doar pentru a transmite semnale, radioul a devenit în timp un important și apreciat mijloc de informare și divertisment.
Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” ilustrează prin intermediul a peste 80 de obiecte originale (aparate de emisie – recepție, radioreceptoare, difuzoare, accesorii utilizate în radiocomunicații, broșuri și reviste de specialitate ș.a), dar și a materialului complementar (fotografii și informații prezentate pe diverse suporturi tipografice), eforturile deosebite ale inventatorilor, descoperirile importante din domeniu, evenimentele tragice rămase în conştiinţa publică chiar şi până azi (vasul Titanic se scufunda lent în timp ce radiotelegrafistul transmitea încontinuu, la 15 aprilie 1912, semnalele S.O.S.), audiţiile publice, entuziasmul sau perplexitatea oamenilor în faţa acestei invenții, ce evidențiază faptul că ingeniozitatea umană nu are limite.
Acest periplu în universul undelor radio prezintă publicului o gamă variată de aparate radio din colecția muzeului, de la cele mai simple (cu galenă), până la cele mai complexe (cu amplificare directă, cu reacție sau super-reacție și superheterodină cu tuburi electronice și tranzistoare), realizate de firme prestigioase din străinătate (Phillips, Telefunken, Atwater Kent, Zenith, Philco, Mende, Tesla ș.a.), dar și românești (Radio Popular, Electronica, Tehnoton).
