Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași – Expozițiile lunii mai 2022
În luna mai, în sediile Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, sunt expuse următoarele expoziții: „Drinceanu Mundus Imaginalis”, ,,Genesis”, „Interpretarea liniștii”, ,,Învierea Domnului – semne și semnificații”, „Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei”, „Mărginimea Sibiului”.
Expoziția „Drinceanu Mundus Imaginalis”
Expozițiile ,,Genesis” și ,,Interpretarea liniștii”
Galeriile de Artă ,,Dan Hatmanu” găzduiește două expoziții de o valoare artistică deosebită: ,,Genesis”, care reunește lucrările artistului Vladlen Babcinețchi și ,,Interpretarea liniștii”, care valorifică lucrările de tapiserie ale regretatei artiste Ella Gazdáné Olosz.
Expoziția ,,Învierea Domnului – semne și semnificații”
În cadrul expoziției sunt expuse ouă încondeiate în parohii, școli și grădinițe din Județul Iași, realizate în cadrul campaniei ,,Vin Paștile!”, derulată de Asociația ,,Communio”, lucrări înscrise în sfera artei sacre, realizate de elevii Seminarului Teologic ,,Sf. Vasile cel Mare” Iași și carte veche din colecția Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași.
Expoziția „Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei”
Muzeul Municipal Regina Maria din Iași găzduiește expoziția de icoane pe lemn și sticlă aduse din zona Bistriței, Nicula și Sibiu, și cruci din colecția Muzeului Mitropolitan Iași, intitulată sugestiv „Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei”.
Curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și de Alexandru Gorea de la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, expoziția aduce în premieră la Iași o seamă de icoane ale Maicii Domnului din patrimoniul protopopiatului Bistrița Năsăud și colecții private, realizate începând cu anul 1645 până la începutul secolului XX în Transilvania. Expoziția este organizată printr-o excelentă colaborare dintre Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, Asociația culturală Octavian Smigelschi din Sibiu, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Protopopiatul Ortodox Bistrița, Muzeul Bistrița și Mitropolia Moldovei.
Cu acest prilej, Alexandru Constantin Chituță curatorul expoziției a declarat: ”Bisericile din Transilvania adăpostesc tezaure nepreţuite de icoane, majoritatea locale, altele aduse din diferite centre ale Transilvaniei sau din Moldova. În Transilvania, există icoane interesante pretutindeni, din zona Făgăraş –Sibiu continuând în zona Sebeş, sau Cluj, Bistriţa sau Sălaj. Pictura de icoane prezintă aici, o diversitate nebănuită şi un interes artistic deosebit. Înţelegerea temelor, arhaismul interpretării, realismul viu al tratării chipurilor şi caracterul narativ legat de detaliul pitoresc dau acestor icoane valoarea unor documente de interpretare folclorică a filozofiei şi a dogmei creştine.
În pictura de icoane, ca şi în pictura murală, cu tot caracterul ei tradiţional, s-au înregistrat o serie de elemente mai noi ale artei renaşterii şi barocului. Ele se datorează contactului cu arta maghiară şi săsească a Transilvaniei dar şi a pătrunderii barocului austriac şi a elementelor de renaştere din Polonia şi Slovacia.
Icoanele împărăteşti din zona Bistriţei-Năsăud, datate din primele decenii ale secolului al XVII-lea în stilul picturii post-bizantine, sunt marcate de un puternic grafism. Chenarul lat, pictat cu motive vegetale de sorginte renascentistă, rozetele sculptate şi aplicate, împrumută icoanei o pregnantă notă decorativă.
În ceea ce priveşte pictura pe sticlă din Transilvania, aceasta îşi are originea în pictura de factură populară ce s-a practicat în Bavaria, Austria, Boemia, începând cu a doua jumătate a secolului a XVIII-lea şi care va pătrunde şi în spaţiul intracarpatic, în primă fază în sudul Transilvaniei iar apoi acest meșteșug se va extinde în toată regiunea. Această zestre de artă sacră a fost creată de iconari ţărani al căror nume istoria nu ni l-a transmis decât în parte. Meşterul anonim, de obicei ţăran, mai mult sau mai puţin talentat ori instruit, va crea uneori opere originale, pline de pitoresc, prin îmbinarea elementelor tradiţionale cu fantezie alimentată de scrierile hagiografice, de legende ori povestiri.
Chipul Maicii Domnului din icoanele Transilvaniei, indiferent de tipul iconografic redat exprimă gingăşie şi prospeţime cum nu se poate vedea în arta cultă. Reprezentându-o astfel pe Maica Domnului, iconarul şi-a pus, în sclipirea cristalină a ciobului de sticlă sau în tăria lemnului, ceva din sufletul lui şi a timpurilor sale.
Luminoasa imagine a Maicii Domnului cu Pruncul o întâlnim în bisericile ortodoxe sau greco-catolice ale românilor, în cele catolice ale maghiarilor, secuilor şi saşilor, fiind adorată pentru puterile sale miraculoase.
Expoziţia „Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei” este un eveniment cultural important, fiind simbolic o rugăciune şi un ex voto adus Născătoarei de Dumnezeu, un semn al înţelegerii şi păcii, al tuturor celor ce mărturisesc întru Hristos”. Expoziția de la Iași este întregită și cu numeroase exemplare de carte veche bisericească, antimise și alte obiecte religioase din colecția privată Alexandru Constantin Chituță.
Proiectul expozițional „Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei” a fost inițiat în anul 2011 la Alba Iulia de către dr. Ana Dumitran și dr. Corneliu Gaiu. Expoziția a fost organizată în decursul timpului la Cluj Napoca, Târgu Mureș, Bistrița, Tulcea, Timișoara și Oradea.
Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Municipal ..Regina Maria” din Iași, str. Zmeu, nr. 3 până la sfârșitul lunii mai 2022.
Expoziția „Mărginimea Sibiului”
Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal organizează expoziția de fotografie Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, curatoritată de Delia Voina, Alexandru Constantin Chituță și Alexandru Gorea.
În acest sens, domnul dr. Alexandru Constantin Chituță a declarat: ”Este o bucurie că iată Muzeul Național Brukenthal are o colaborare extraordinară cu Muzeul Municipal Regina Maria din Iași. Un rod al acestei colaborări este realizarea împreună cu Delia Voina și Alexandru Gorea expoziția de fotografie ce aduce în fața vizitatorilor chipurile harnicilor țărani mărgineni, obiceiurile, locurile, bisericile, și frumoasele interioare ale caselor cuprinse cu ajutorul aparatului foto de meșterii atelierului Fischer din Sibiu. Expoziția pe care o deschidem acum in capitala Moldovei la Iași este adevărată carte de vizită a Mărginimii Sibiului”. Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte, ce cuprinde 18 localităţi: Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina.
Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, au oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii. Localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultura, creşterea animalelor şi meşteşuguri tradiţionale, cu pondere deosebită pe oierit.
Cea mai mare parte a satelor din zonă au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice. Deşi progresiv construcţiile moderne le-au înlocuit pe cele vechi tradiţionale, atmosfera în Mărginimea Sibiului a rămas neschimbată. Costumele de sărbătoare de o eleganţă rară, brodate în negru şi alb sunt purtate cu mândrie de sărbători iar meşteşugurile moştenite din moşi strămoşi sunt practicate cu succes şi azi.
Încă din cele mai vechi timpuri, aceste populaţii de oieri au fost şi sunt maeştri în prelucrarea lânii şi a pieilor.Colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal, Muzeul de Istorie Casa Altemberger este una dintre cele mai mari și mai complexe colecții de acest gen păstrate într-o instituție muzeală din România, acoperind majoritatea subiectelor specifice fotografiei din perioada interbelică.
Capitală a Mărginimii Sibiului, satul deplinei frumuseți, localitatea Săliște apare pentru prima dată într-un document la anul 1354 cu denumirea de Nogfalu, adică „sat mare”. La 1496 este pomenit cu numele de Salistsia, iar la 1854, Săliște. Săliște este varianta de la Seliște sau Siliște, care înseamnă „vatra satului”. Săliște era numit în vechime Magna Villa Walachicolis, adică Marele Sat al Românilor. Este cunoscut și ca „Satul fetelor frumoase și al țăranilor cu biblioteci”, cum îl menționa P.P. Panaitescu. Este singura localitate din țara de care se leaga numele a unsprezece academicieni! S-a mai spus despre sălisteni că sunt „țărani cu biblioteci”. Și nu e o exagerare. La 1544 circula În zonă Catehismul luteran, iar Nicolae Iorga găsea la Săliște un exemplar din Cazania” lui Varlaam tiparită la 1643. În conditiile În care pe o carte țăranii dădeau între 5 și 10 oi, iar uneori chiar mai mult, este de admirat dragostea lor de a strânge ți a citi carti. Oierii locului purtau cu ei în desagi pe drumurile transhumanței cârți valoroase pe care le și citeau, bineînțeles. Fenomenul este cunoscut cu numele de „bibliotecile călătoare”. Astfel, în 1836, Chiril Lupea din Săliște, simplu cioban simbriaș, trecea cu el în Dobrogea un „Ceaslov”. Ion Roșca, alt săliștean, ducea și el peste Dunâre, un an mai târziu, o „Psaltire”.
Imaginile, având ca subiect Mărginimea Sibiului (cu localitățile: Boița, Galeș, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Rod, Sadu, Săliște, Tilișca – menționate aici în ordine alfabetică) însumează aproximativ 277 de piese și au fost realizate în atelierul fotografic Fischer, atelier situat în centrul orașului, pe actuala stradă Nicolae Bălcescu.
În expoziția Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, în colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal sunt expuse imagini mai puțin cunoscute vizitatorilor, precum vederi generale ale localităților ce constituie zona Mărginimii Sibiului, secvențe de viață cotidiană, interioare ale unor locuințe țărănești, portrete de tineri și bătrâni, femei și bărbați îmbrăcați cu hainele lor cele mai bune, pe care le purtau doar la biserică sau de sărbători, toate trecute prin filtrul unei scenografii atent gândite de fotograf.
Expoziția este deschisă la Iași și poate fi vizionată până la sfârșitul luni mai a anului 2022.
Bilete: Casieria Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, Galeriile de Artă ale Municipiului Iași ,,Dan Hatmanu”, Galeriile „Dumitru I. Grumăzescu”.
Mai multe informații despre spectacole aflați accesând https://muzeulmunicipalreginamariaiasi.ro/ și paginile de facebook Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, Galeriile de Artă ale Municipiului Iași ,,Dan Hatmanu”, Galeriile „Dumitru I. Grumăzescu”.
