„Prefațată de o expoziție-instalație vernisată anul trecut, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, chiar în data de 12 decembrie 2022, când s-au împlinit 2 ani de la trecerea în eternitate a lui ANDO, «In Memoriam ANDO» este un proiect care își propune nu doar să comemoreze o personalitate culturală autohtonă, ci și să mențină vie amintirea unui spirit critic, precum și moștenirea artistică pe care acesta a lăsat-o în urmă. În grafica sa, ANDO a reușit mereu cu umor și ingeniozitate să surprindă chintesența unor momente cheie din istoria recentă, cărora le-a fost martor. Dacă în expoziția anterioară de la MNLR, cu titlul «Remember ANDO – Octavian Andronic. CoronANDOgrafii», selecția expozițională prezenta în exclusivitate lucrări inspirate de începuturile perioadei pandemice, context în care, de altfel, s-a și stins din viață îndrăgitul grafician, în retrospectiva de față avem lucrări din întreaga sa activitate artistică.” (Ana Daniela Sultana)

ANDO – Octavian Andronic (1946-2020) a fost un jurnalist, caricaturist și realizator de emisiuni de televiziune, autorul cunoscutei rubrici „ANDOgrafia zilei”. A fondat și condus numeroase publicații, printre care „Libertatea”, „Informația de prânz” sau „Cronica Română”, precum și agenția media „Amos News”. Este iniţiatorul din 1997 a procedeului de realizare a caricaturii animate „sub ochii spectatorului” – „videocartoon”, difuzat la ProTV („O propoziție pe zi”), Prima TV („ANDOgrafia zilei”), Tele 7abc („Telecaricatura zilei”), B1 TV („ANDOgrafia zilei”), TVR („Retrospectiva Săptămânii”) și Senso TV („Andonevralgic”). A publicat volumele „Turneul candidaţilor la Primăria Capitalei-1996” (2000), „Turneul Candidaţilor la Preşedinţie – 1996” (2000), „Schimbarea schimbărilor” (2001), „Dicţionarul politic: B de la Băsescu” (2009), „Dicţionar politic: I de la Iliescu” (2010), „Dicţionar politic: N de la Năstase” (2010), „Cronologie comentată: Anul 2000” (2010) şi „Andografia 2010” (2011). Ca grafician a debutat publicistic în caricatură în 1969 și a participat la numeroase saloane și festivaluri naționale și internaționale de profil, la care a câștigat importante premii (Istanbul – 1978, Skopje – 1979, Akşehir – 1980, Havana – 1981, Costinești – 1981, Timișoara – 1984, Ancona – 1985). Activitatea sa expozițională numără expoziții personale și de grup la majoritatea galeriilor de artă din țară, dar și în cadrul unor importante spații expoziționale din afara țării.

Despre Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanți scriitori al literaturii postbelice, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române, cel care, în istoria literaturii noastre reprezintă un punct de cotitură, Bogdan Crețu ne spune că are un radicalism al experimentului pe care nici un alt scriitor înaintea lui, și poate nici după, nu l-a mai îndrăznit. Exmatriculat din facultăți în anii ʼ50, Breban se împrietenește cu Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Cezar Baltag, sperând că va revoluționa literatura.

Nicolae Breban s-a născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei „Contemporanul”, editată de Fundaţia Culturală „Ideea Europeană”. Este ales membru titular al Academiei Române la 14 ianuarie 2009. A debutat literar în revista „Viaţa studenţească”, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, „Francisca” (tradus în bulgară, rusă, maghiară, lituaniană și letonă), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul „În absenţa stăpânilor”, iar în 1968, „Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Nicolae Breban a fost redactor-şef al revistei „România literară”. A semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent”, precum şi scenariul şi regia filmului „Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului „Animale bolnave”, inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes. În 1973, apare romanul „Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului „În absenţa stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele „Bunavestire” (1977), „Don Juan” (1981), piesele de teatru „Culoarul cu şoareci” şi „Bătrâna doamnă şi fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediţia franceză a romanului „În absenţa stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), „Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului „Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), „Pândă şi seducţie” (1991), volumul de versuri „Elegii parisiene” (1992), trilogia „Amfitrion” („Demonii mărunţi”, „Procuratorii”, „Alberta”, 1994), „Riscul în cultură” (1997), „Ziua şi noaptea” (1998), „Stricte amintiri literare” (2001), „Voinţa de putere” (2001), „Sensul vieţii. Memorii I” (2003), „Sensul vieţii. Memorii II” (2004) şi „Sensul vieţii. Memorii III” (2006), eseurile „Trădarea criticii” și „Profeții despre prezent: elogiul morții” (2009) și romanul „Frica” (2018).

Vă așteptăm cu drag!
Intrarea este liberă.

Dacian Andoni s-a născut la 30 decembrie 1962, la Arad. Este absolvent al Academiei de Arte Vizuale „George Enescu”, Iași (clasa prof. Adrian Podoleanu, 1993), secția pictură și, în prezent, doctor în arte vizuale și profesor universitar în cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design. De-a lungul carierei sale, a organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate, la Szeged, Budapesta, Paris, Buxieres-les-Mines, Quincy, Viena, Ankara, Yzeure, Gyula, Veneția.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 19 februarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

Vernisajul va avea loc în data de 2 februarie, începând cu orele 18.00, la sala Irina Nicolau.

Manuela Cernat, critic de film, Laurențiu Damian, regizor, președintele Uniunii Cineaștilor, Dominic Dembinski, regizor, Ioan Cristescu, critic de teatru, director al Muzeului Național al Literaturii Române, Mircea Cornișteanu, regizor, Mihai Tatulici, ziarist.

Vor prezenta noua apariție a Editurii Muzeului Literaturii Române, un volum care cuprinde un decupajul regizoral al scenariului semnat de Titus Popovici și Mircea Cornișteanu după piesa „O SCRISOARE PIERDUTĂ“ de I. L. Caragiale.

Este primul scenariu de film după capodopera dramaturgiei românești, unde pe lângă personajele piesei, mai apar aproape o sută de altele luate din întreaga operă caragialiană, proză, teatru, jurnalistică sau corespondență și care, împreună dau o imagine cuprinzătoare a lumii autorului, dar și a lumii contemporane.

Intrarea este liberă.