Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”
Expoziția „Cuza 150”
Expoziția aduce în prim-plan viața și activitatea uneia dintre cele mai importante și interesante figuri ale istoriei României – Alexandru Ioan Cuza.
Despre Alexandru Ioan Cuza s-a scris și s-a vorbit foarte mult, pe bună dreptate. Putem discuta despre familia, cariera, domnia, exilul, moartea și despre posteritatea sa. Se poate vorbi despre ofițerul, diplomatul sau reformatorul Cuza, la fel cum se pot aduce în discuție calitățile și defectele acestuia, pentru că Alexandru Ioan Cuza a fost DOMN, dar și OM. Aceasta este „cheia” în care am dori să fie „citită” expoziția pe care o prezentăm la Muzeul Național de Istorie a României, o expoziție în care am căutat să aducem la un loc o serie de bunuri de patrimoniu care să poarte amprenta domnitorului Cuza, dar și a omului Cuza, fără să glorificăm inutil anumite aspecte și fără să trecem cu vederea aspectele controversate.
_______________________________________________________________________
Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Național de Istorie a României împreună cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului București, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Muzeul Județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) și Arhivele Naționale ale României. La expoziție a contribuit, de asemenea, domnul Daniel Cosmin Obreja care ni s-a alăturat cu obiecte din colecția proprie.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă).
Expoziția „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”
Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carol I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.
Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum.
În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.
Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție.
Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.
Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00-18ꓽ00.

Expoziția „Copia Columnei lui Traian”
Expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian este situată la nivelul de jos al Lapidarium-ului. Accesul pentru public se realizează direct din holul central al muzeului.
Reprezentând copia la scară naturală a celebrului monument antic: Columna lui Traian din Roma, expoziția ocupă un loc aparte printre exponatele de mare valoare istorică și artistică ale Muzeului Național de Istorie a României.

Expoziția „Lapidarium”
Expoziția Lapidarium adăpostește 165 piese litice reprezentative pentru întreg spațiul românesc atât din punct de vedere istoric, cât și stilistic. Din punct de vedere tematic obiectele se încadrează în mai multe categorii (arhitecturale, cu caracter religios sau funerar etc.), iar din punct de vedere cronologic se disting trei segmente reprezentative: perioada greco-romană, epoca romană târzie și evul mediu românesc.

Expoziția „Tezaur Istoric”
În sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3000 de piese deosebite, unele unicat, realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.

Mai multe informații despre expoziții aflați accesând https://www.mnir.ro/ și pagina de facebook a Muzeului Național de Istorie a României.