Expoziția „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”
Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carol I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.
Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum.
În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.
Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție.
Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.
Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00-18ꓽ00.
Expoziția „Leul de hârtie: începuturile”
La 29 noiembrie 2021, Banca Națională a României (BNR) anunța emisiunea unei replici pe suport de polimer, în 30.000 de exemplare, după prima bancnotă de 20 lei pusă în circulație în anul 1881. Deși aceasta a fost prima bancnotă emisă de instituția bancară românească, istoria leului de hârtie a început cu câțiva ani mai devreme.
În cadrul microexpoziției „Leul de hârtie: începuturile”, Muzeul Național de Istorie a României vă propune o incursiune în lumea biletelor ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877) și a primelor emisiuni ale BNR (bilete ipotecare cu supratipar) puse în circulație în toamna anului 1880. Elementele acestora, în special desenul și filigranul, și-au pus amprenta asupra emisiunilor de bancnote românești timp de aproape 70 de ani, până în 1947. Cu această ocazie, vor fi expuse o serie de piese unice, bilete ipotecare de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, precum și bancnote cu supratiparul BNR, piese circulate, specimene, precum și bancnote anulate prin perforare și aplicarea unor ștampile, toate din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 iulie – 10 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00 (Casa de bilete se închide la 17:15).
Curatorii expoziției sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae (MNIR).
Expoziția „Copia Columnei lui Traian”
Expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian este situată la nivelul de jos al Lapidarium-ului. Accesul pentru public se realizează direct din holul central al muzeului.
Reprezentând copia la scară naturală a celebrului monument antic: Columna lui Traian din Roma, expoziția ocupă un loc aparte printre exponatele de mare valoare istorică și artistică ale Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția „Lapidarium”
Expoziția Lapidarium adăpostește 165 piese litice reprezentative pentru întreg spațiul românesc atât din punct de vedere istoric, cât și stilistic. Din punct de vedere tematic obiectele se încadrează în mai multe categorii (arhitecturale, cu caracter religios sau funerar etc.), iar din punct de vedere cronologic se disting trei segmente reprezentative: perioada greco-romană, epoca romană târzie și evul mediu românesc.
Expoziția „Tezaur Istoric”
În sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3000 de piese deosebite, unele unicat, realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat, de-a lungul timpului, pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute.
Mai multe informații despre expoziții aflați accesând https://www.mnir.ro/ și pagina de facebook a Muzeului Național de Istorie a României.
