Teatrul Evreiesc de Stat va organziza, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la data de 15 ianuarie 2026, un eveniment dedicat folcloristului Harry Brauner – „SĂ AUZI IARBA CUM CREȘTE”, o conferință susținută de prof. dr. Stephan Poen. Aceasta este dedicată activității și memoriei unuia dintre cei mai importanți culegători de folclor ai României: Harry Brauner, una dintre figurile reprezentative ale culturii române și cercetării etnomuzicologice a secolului XX. Prezentarea prof. dr. Stephan Poen aduce în prim-plan parcursul remarcabil al folcloristului român de origine evreiască și va evidenția unele dintre cele mai importante contribuții în domeniul folcloristic și cultural al României.
Născut în anul 1908 la Piatra Neamț, Harry Brauner avea să se stabilească împreună cu familia la București, după scurte șederi la Viena și Brăila. Aici studiază Conservatorul (1925-1929), în paralel cu studii de estetică și sociologie, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu și Dimitrie Gusti. Renumitul sociolog îl cooptează în echipa de cercetare sociologică monografică, din care făceau parte între alții și Lena Constante, viitoarea sa soție. Activitatea echipei are rezultate meritorii concretizate în înregistrarea a peste 5000 de melodii, în decursul a zece ani. Printre primele sale descoperiri importante se numără melodia baladei Meșterul Manole. O bursă de studii la Paris, primită în anul 1933, îi prilejuiește întâlnirea printre alții, cu sculptorul Constantin Brâncuși și pictorul Marc Chagall. De asemenea, interesul comun pentru folclor avea să îl aducă în preajma compozitorului maghiar Béla Bartók, în anul 1934. În aceeași perioadă, 1934-1935, Harry Brauner o întîlnește pe Maria Tănase pe care o îndrumă în cariera de artist de muzică populară, multe dintre melodiile celebre ale Mariei Tănase fiind învățate și interpretate sub îndrumarea lui. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, exclus din cauza legilor rasiale, Harry Brauner ocupă un post profesor de muzică la liceul evreiesc „Barbu Delavrancea” din București. După război activează în domeniul radioului și este profesor la Conservator. În 1949 înființează Institutul de Etnografie și Folclor “Dimitrie Gusti” din București, pe care îl conduce până în anul 1950. În același an este anchetat și condamnat la 15 ani de închisoare, fiind eliberat în anul 1962. Își continuă prodigioasa activitate de cercetare, astfel că în 1972, el va conduce primul laborator etnomuzicologic, înființat pe lângă Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București.
Evenimentul se va desfășura cu participarea artiștilor Teatrului Evreiesc de Stat: Lorena Luchian Arabela Neazi Geni Brenda-Vexler, Andrei Miercure și Filip Popescu.
