Mici noi descoperiri în campania arheologică 2026 de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetății”

Campania arheologică aflată în desfășurare la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetății”, jud. Harghita, aduce în atenția cercetătorilor noi mărturii ale creativității comunităților preistorice. Printre descoperirile recente se numără o mică statuetă antropomorfă feminină, o a doua figurină antropomorfă, păstrată fragmentar, și un fragment de figurină zoomorfă. Piese ceramice de mici dimensiuni, dar valoroase prin datele pe care le pot dezvălui, figurinele păstrează urmele unor gesturi de modelare de acum mii de ani și oferă perspective asupra universului artistic și simbolic al oamenilor care au locuit cândva acest ținut.
Una dintre figurine se remarcă prin detaliile artistice. “Din piesa antropomorfă s-au conservat o parte a corpului, șezutul și un picior. Aceasta a fost modelată manual din două suluri de lut, îmbinate între ele, într-o pastă care conținea și pietricele și cioburi pisate. Suprafața este decorată cu linii incizate și mici împunsături, realizate cu un instrument ascuțit. Se observă, de asemenea, urme de lustruire și posibile urme de pictură, care urmează să fie investigate prin analize microscopice”, precizează dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog MNCR, membru în echipa de cercetare.
Deși fragmentară, piesa păstrează detalii care ne apropie de modul în care aceasta a fost modelată cu mii de ani în urmă. Fisurile din zona îmbinării oferă indicii despre modul de realizare și despre transformările suferite de obiect în timp. Forma, decorul și textura lutului devin astfel indicii prețioase pentru arheologi, care încearcă să reconstituie atât tehnicile folosite, cât și locul acestor figurine în viața comunităților preistorice.
Încadrarea culturală a figurinei nu este încă stabilită cu certitudine. Potrivit observațiilor preliminare, aceasta ar putea aparține eneoliticului final, atribuindu-se probabil culturii Coțofeni, fără a fi exclusă nici cultura Cucuteni. Analizele viitoare și comparațiile cu alte descoperiri vor contribui la clarificarea originii sale. Această etapă a cercetării este esențială: fiecare detaliu poate aduce noi date despre tehnicile de modelare, preferințele artistice și credințele comunităților din urmă cu mii de ani.
Figurinele antropomorfe și zoomorfe sunt deosebit de interesante deoarece oferă o perspectivă asupra felului în care oamenii preistorici reprezentau ființele umane și animalele. Semnificația exactă a acestor piese nu poate fi stabilită doar pe baza aspectului lor, însă ele constituie mărturii valoroase ale creativității și îndemânării meșteșugarilor preistorici.
Descoperirile readuc în atenție măiestria comunităților eneolitice în prelucrarea lutului. Oamenii culturii Cucuteni-Ariușd sunt cunoscuți mai ales pentru ceramica pictată, considerată printre cele mai remarcabile realizări artistice ale preistoriei europene. Vasele și figurinele modelate manual arată că lutul nu era folosit doar pentru obiecte de uz cotidian, ci și pentru creații care puteau avea semnificații simbolice.
Cercetările continuă, iar piesele vor fi studiate în detaliu pentru a obține cât mai multe informații despre materialele și tehnicile de realizare, precum și despre posibila decorare prin pictură. În arheologie, descoperirile rareori oferă răspunsuri imediate. Uneori, tocmai un obiect mic, păstrat fragmentar, ridică noi întrebări și îi ajută pe specialiști să reconstituie, pas cu pas, o lume dispărută.
Un sit care păstrează urmele mai multor milenii
Situl arheologic de la Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetății”, aflat în apropierea satului Șoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, este unul dintre cele mai importante și complexe situri preistorice din estul Transilvaniei. Primele informații despre acest loc datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în a doua jumătate a secolului XX, arheologul Zoltán Székely a efectuat primele săpături arheologice. Începând din 1999, cercetările au fost reluate și continuate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.
De-a lungul timpului, aici au fost descoperite vestigii ale mai multor comunități preistorice, aparținând culturilor Cucuteni-Ariușd-Tripolie, Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Costișa-Ciomortan și Wietenberg. Locuințele, ceramica pictată, uneltele, armele și obiectele cu posibilă funcție rituală conturează imaginea unui loc în care comunități diferite au trăit, au creat și și-au lăsat amprenta de-a lungul mai multor milenii.
Fiecare campanie arheologică poate contura mai clar imaginea trecutului. Dincolo de straturile de pământ și fragmentele de lut, arheologia înseamnă și o încercare de a înțelege oamenii, gesturile și ideile care au traversat timpul.
Cercetările arheologice din campania 2026 sunt în desfășurare și se realizează cu finanțare din partea Ministerului Culturii, prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice.
Cosmina Marcela Oltean
Consultant – dr. Dan-Lucian Buzea
Publicat în Actualitate, Istorie, Cultură
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Actualitate, Istorie, Cultură
Etichete: descoperiri, cercetare de teren, Harghita, arheologie
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.