,,Redescoperind și revalorizând tematica religioasă, spirituală, Cornel Vana pune pe pânză propria sa epopee, a descoperirilor din lucru și a reflecției din gândire. Compoziția îi este liberă și intensă, conturând nimbul originalității. Tușa îi este elaborată și puternică, susținând accente cromatice inspirate ca o revelație.”
Dr. Marius Tița, critic de artă

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 7 iunie 2024, începând cu ora 16:00. Învitat special: Grigore Leșe.

În cadrul deschiderii oficiale, soprana Dana Caraman va susține un microrecital care va cuprinde următorul program:
Paul Constantinescu – „De frumusețea fecioriei tale”;
Serghei Rahmaninov – „Vocalisse”;
Ioan D. Chirescu – „Tatăl nostru”.

Vernisajul primei expoziții are loc joi, 6.06.2027, ora 17:00, în prezența conf. univ. dr. Dorina Horătău, director al Departamentului Arte Textile – Design Textil și a lect. univ. dr. asoc. Claudia Mușat, coordonatorul științific al lucrării „Ritmuri tăcute” realizate de masteranda Alexandra Gherghinoiu. Ansamblul spațial are ca sursă principală de inspirație arta poetică, autoarea dorindu-și să facă legătura dintre simțul tactil și vizual, specific artelor textile și emoțiile experimentate prin intermediul poeziei.

A doua expoziție se va deschide miercuri, 19.06.2024, ora 17:00 și va prezenta instalația „Unfolding my skin”, realizată de studenta Claudia-Maria Davidescu sub coordonarea conf. univ. dr. Dorina Horătău. Subiectul principal al ansamblului ambiental textil „se țese” în jurul ideii de femeie și feminitate și al alterării definiției acesteia în contextual social actual.

Proiectul expozițional [ Disertații / Master / 2024 ] Arte Textile Ambientale continuă demersurile proiectelor inițiate de conf. univ. dr. Dorina Horătău în anii 2021 și 2022 cu ocazia organizării expozițiilor „Predarea fibrei, între artă și design” (Galeria Cuhnie, 3 iulie – 2 august 2021) și „Predarea fibrei, între artă și cercetare” (Galeria Foișor și Ghețărie, 1 – 24 iulie 2022) în care s-a pus accentul pe „…metodele de lucru, pe etapele de studiu, precum și pe rezultatele finale obținute. Toate acestea, împreună, transformă locul și, în același timp, prezintă un discurs la vedere care evidențiază parcursul, devenirea unei lucrări, de la sursa de inspira-ție la finalitatea practică a obiectului artistic.”

Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 16 iunie 2024, ora 16:00.

„Este o spiritualitate de limbaj universal, de imediată aderență și luminoasă comuniune în pictura lui Ammar Alnahhas. Născut și format ca artist în Siria, afirmat ca pictor în România, Ammar nu forjează o simbioză artistică sau vreo interferență culturală. El se exprimă în minunata tehnică a picturii, comunică și construiește o frumoasă stare de spirit, o trăire vizuală plină de lumină caldă și culoare intensă. Este o creație profund originală, în care îl recunoaștem pe artist, cu generoasele sale opțiuni morale, cu deschideri spirituale și simbolistica personală, autentică, de temeinică devenire.”
Dr. Marius Tița

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe data de 30 iunie 2024 și poate fi vizitată
de marți până vineri, între orele 10:00-18:00, iar sâmbăta și duminica, în intervalul orar 10:00-19:00.

Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 9 iunie 2023, ora 17:00.
„În anul 2022, România și-a desemnat Bujorul ca floare simbol național. Legea Bujorului a fost adoptată după ce Casa Regală a României s-a implicat în demersurile pe care floriștii români, profesori, studenți, pasionați de arta florală l-au făcut ani de zile pentru protejarea exemplarelor rare de Bujor românesc, din Podișul Dobrogei și din Pădurea Comana, soiuri cu o istorie de peste 4000 de ani.

În același timp Bujorul este una din florile regale pe care Regina Maria le-a protejat și cultivat în toate palatele în care a locuit. Facultatea de Horticultură de la București este un păstrător al acestor tradiții perpetuând speciile de bujori românești și creând noi specii de bujori care sunt adaptați climei României.

Pentru că este o specie florală atât de îndrăgită, pentru că prin lege a devenit floare simbol național, pentru că este floarea simbol a veteranilor de război, Bujorul românesc merită toată atenția și promovarea de care suntem capabili.

Împreuna cu pictorița Maria Constantinescu propunem Proiectul INTERFERENȚE SUBTILE, o întrepătrundere între pictură și artă florală, un demers unic în care subiectul comun de dialog al artiștilor va fi sublimul, parfumatul, protejatul Bujor românesc. Pentru a păstra subtilitatea dialogului artiștii au optat pentru culoarea albă, ca fond al comunicării lor.

În Romania, cinci specii de bujor cresc spontan, în rezervații naturale protejate prin lege (Banat – Paeonia officinalis banatica, Transilvania și Moldova și parțial Dobrogea – Paeonia tenuifolia și Paeoia peregrina romanica, în Muntenia și Oltenia – Paeonia Mascula și Paeonia daurica).

Peste100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor.

Faptul că florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, ele constituind surse de inspiratie pentru folclor, muzică, literatură și arta portului popular (vedem aici simbolul bujorului cusut în costumul popular), iar în mai multe regiuni ale României sunt organizate anual, în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului face ca Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia să se alăture demersului de promovare publică a BUJORULUI ca floare simbol național în rândul vizitatorilor săi, și nu numai”. Daniela Șoros

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe data de 24 iunie 2024 și poate fi vizitată
de marți până vineri, între orele 10:00-18:00, iar sâmbăta și duminica, în intervalul orar 10:00-19:00.