Propunerea pe care curatorul expoziției o face este și o ocazie de restabilire a unei corespondențe creative între arta cusutului din acele vremuri și cea actuală. Aceasta aduce în prim plan și prezintă publicului strădania culegerii motivelor, de către elevele Școlii Normale „Elena Cuza”, sub îndrumarea Mărgăritei Miller-Vergy de la începutul secolului al XX-lea – cea care are meritul de fi pornit studiile teoretice despre arta populară românească.

Structurată ca un ansamblu de activități, expoziția pornește de la seria de întrebări pe care și le-a pus autoarea, la începutul sec. al XX-lea: „dacă există o artă decorativă românească?” (și se continuă și astăzi) „dacă există, cum a fost ea influențată?”

Fiecare secțiune din expoziție reprezintă o interogație între tradiție/tradițional și prezent, unde grija pentru păstrarea și conservarea bunurilor culturale a influențat, eliminând practic cercetarea, și folosirea acestor motive. Se propune, cu această expunere a motivelor, o nouă privire asupra metodelor de cercetare și, astfel, pe perioada acestei expoziții, va fi organizat un atelier de creativitate coordonat de artistul plastic Ana Petrovici-Popescu.

Organizatorii își invită publicul să redescopere trecutul și să resemantizeze arta decorului popular, împreună, spre o bucurie a descoperii.

Curatoare: Adriana Dragomir, muzeograf MNȚR

Expoziția poate fi vizitată la Sala Noua Galerie, până în 7 august 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Secția Educație Muzeală a MNȚR realizează o nouă expoziție din seria Portret / Atelier, ce valorifică prin imagine și discurs vizual reprezentări ale culturii tradiționale atât prin meșteșuguri, cât și prin manifestări ale artei contemporane, ce preiau în diferite forme ale creativității urbane reinterpretări și creații artistice, folosind ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească.

Expoziția Portret / Atelier. Daniel Stancu | cele văzute și nevăzute | este dedicată unui artist al cărui demers a explorat de-a lungul timpului noi forme de reprezentare ale elementelor de iconografie ale spațiului sacru, adăugându-le acestora noi teme de reflecție și construcții vizuale ale realității lumii contemporane, situându-se deopotrivă, printr-o încercare de decodificare ambivalentă, atât în zona experimentală a meșteșugului, cât și în tratarea conceptuală a teritoriului exploatat.

Daniel Stancu propune o serie de teme: „Cele văzute și nevăzute”, TRANSFER, CURATAREA, SUNET, HRANĂ, reunite într-o serie de instalații artistice [obiecte artistice, obiecte ready-made, obiecte autobiografice] uzând de un instrumentar contemporan cu care construiește un discurs vizual cu accente reflexiv-ironice, cu spirit ludic, de sancționare a cotidianului zgomotos și golit de sensuri și totodată de chestionare a relației cu imaginea iconografică și încorsetarea formală a acesteia.

Curator: drd. Lila Passima

Expoziția poate fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până în 19 iulie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

De când mă știu, am fost atras de lucrurile colorate. Aveam câțiva anișori și criteriul după care îmi alegeam doza zilnică de superbie îl reprezenta culoarea obiectelor. Culorile au universul lor care se deschide ochiului încărcat de candoarea copilăriei. Sunt lucruri care, în timp, se educă greu sau deloc. Trebuie să te naști cu ele. Unul e roșul în copilărie, altul la bătrânețe, așa cum verdele care într-un fel este primăvara și în altul toamna. Cromatica diferă în funcție de percepția vârstei.

Vladimir Păun-Vrapciu: Arhitect și artist, cu rezultate remarcabile în ambele domenii creative, se află în deplina ascensiune a capacității sale artistice. Ca arhitect câștigă (în anul când era student în ultimul an al Facultății de Arhitectură și Urbanism din București, 2002/2003) realizarea unui proiect organizat de Fundația Filantropică OAT FARM (Suceava), sub patronajul Prințului Charles, care a prezidat comisia de evaluare, un proiect reprezentând un așezământ destinat copiilor defavorizați. Proiectele sale arhitecturale au fost selectate pentru diverse Anuale și Bienale în ultimii ani (la Bienala Națională de Arhitectură din România 2018, 2021, 2023; la secțiunea Arhitectură a Bienalei Internaționale din Florența, 2019).
Ca artist, a străbătut până acum un parcurs impresionant, creându-și un drum în lumea galeriilor de artă, muzeelor din țară și străinătate. Vladimir Păun-Vrapciu este membru al Ordinului Arhitecților din România, Uniunii Arhitectilor din Romania, Uniunii Artiștilor Plastici din România și World Association of Visual Arts (WAVA-Art).

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Librărie, până în data de 18 august 2024, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Proiectul propus de artistul vizual Dorin Negrău își are resursele în înseși ciclurile vieții. Țesutul înseamnă creație, iar suveica – instrumentul care o desăvârșește -, împrumută din sacralitatea acesteia. Firul, războiul de țesut, fusul și furca nu sunt altceva decât metafore ale sorții. Acestea vorbesc despre urzeala lumii, despre firele destinului, despre țesătoarele sacre, care închid și deschid la nesfârșit ciclurile din viața omului, ale anotimpurilor și ale cosmosului.

Amintirile copilăriei petrecute cu bunica maternă vara, printre firele de cânepă la topit în vale și apoi la melițat, iar iarna printre tălpile războiului de țesut cu socala în brațe, nu au fost înlocuite sau șterse de succesul de la cea mai râvnită săptămână a modei din lume NYFW. Dimpotrivă, această reușită l-a motivat să promoveze în veșmântul contemporan internațional motivele tradiționale românești. Stilul său valorifică elemente din portul tradițional românesc, aducându-le în actualitate prin folosirea noilor tehnologii de afișare textilă a semnelor-simbol, dar și a tehnicilor tradiționale realizate în colaborare cu diverși meșteri locali. Dorin Negrău reușește să potențeze veșmântul contemporan, transformându-l într-un reper cultural identitar, tributar spațiului generator, realizând o serie de veșminte urbane cu motivele populare din zona Tismana, într-o directă colaborare cu meșterul popular Gheorghe Ciuncanu.

Prin expoziția TISMANA la New York – dialog între veșmintele create de designerul Dorin Negrău și costumele de patrimoniu ale Muzeului Național al Țăranului Român s-a dorit evidențierea elementelor comune ale hainelor urbane create de Dorin Negrău și ale costumelor tradiționale din patrimoniul MNȚR reușindu-se realizarea unei incursiuni cromatice și evolutive a semnelor tradiționale de pe costumul schileresc din zona Tismana și prezența lor în zona Banatului.

Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudită. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, designerul Dorin Negrău s-a remarcat în domeniul beauty, lansând un parfum și linia de dermatocosmetice CLONA. După lansarea colecției „Visions”, pe un șantier în construcție de pe Lipscani, Dorin Negrău și-a lansat colecția „LOST” la Biblioteca Națională, având ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, județul Bihor, realizat acum 60 de ani de către bunica sa, piesă care pentru designer a reprezentat întotdeauna etalonul feminității, fiind și sursa de inspirație care i-a deschis calea spre lansările colecțiilor sale în cadrul New York Fashion Week și promovarea motivelor tradiționale românești pe plan internațional. În 2023, Dorin Negrău a început un valoros proiect expozițional muzeal reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecțiile de patrimoniu ale muzeului partener.
Justinian Scarlatescu este un artist liber in creatie ce vine cu fotografia experimentala si combinatia acesteia cu pictura pentru a contura mesajul expozitiei de veghe a strabunilor asupra noastra , a trecutului asupra prezentului.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, până în data de 14 iulie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Am dorit să aduc un omagiu istoriei Olteniei, locul în care am crescut, și numeroaselor cule și conace fortificate care se înalță și acum în jurul satelor, ca să vegheze asupra destinului locuitorilor. Amenințările erau multe, venind mai ales de peste Dunăre, în secolele trecute, când bandele de jefuitori apăreau atât de des și de multe ori împărțeau prada cu pașalele otomane.
Românii trebuiau să se apere, iar în anotimpul rece, când unele maluri ale Dunării erau înghețate și puteau fi ușor trecute, atunci culele își serveau scopul cel mai bine, atât de apărare a boierilor, cât și de avertizare a satului, la zărirea vreunei cete de tâlhari.
Cu o formă elegantă și o demnitate tăcută, culele se înalță și acum pe văile Jiului și Oltului, martore ale unui trecut inedit, încărcat de legende. Termenul provine din limba turcă, în care ,,kule” înseamnă ,,turn”. Tehnica tablourilor expuse în această expoziție este mixtă, de multe ori am combinat grafica cu pictura în cafea, sau cu acuarele. (Clara Manea)

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Acvariu, până în data de 16 iunie 2024, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

„Expoziția de față aduce în lumină doi artiști legați de crezul religios ortodox. Prin anii ’60 – ’70 Paul Gherasim, înconjurat de Ioan Alexandru, Paul Petrescu, Daniel Turcea și alții, a lucrat la o serie intitulată BOLTA DE LUMINĂ, unde geometria pură reia construcția bolților bizantine. Pe lângă această temă, vom găsi și lucrări cu titluri LOGOS, LAMBDA, seria Țăranilor și cea a Martirilor! La Paraschiv, ce se afirmă ca un reprezentant de frunte a generației ’80 în artele plastice românești, găsim lucrări din seria tumulus, relicve, foișoare. Expoziția din decembrie 1981 de la Galeria Simeza, intitulată STRUNGA, va lega pe viață prietenia celor doi artiști.
Prezența mielului de sacrificiu, planul unei biserici grecești formată din două piei de oaie, reprezentarea trinității sunt tot atâtea apropieri de credința în Dumnezeu! Ulterior, vom găsi la Christian Paraschiv și alte teme, precum NOMOS, EIKONE etc. Cei doi artiști prieteni au înființat în anul 1985, împreună cu trei colegi, grupul Prolog! Grupul continuă să existe și in ziua de astăzi, cu aceleași crezuri ce i-a legat în toți acești ani: întoarcerea la natură, prietenia, lucrul împreună, puritatea florii de măr…” (Christian Paraschiv, mai 2024).

În deschiderea expoziției vor vorbi Silvia Paraschiv Ungureanu, Christian Paraschiv și Emil Ene.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 28 mai – 16 iunie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Costumele tradiționale din zona Banatului de câmpie, care alcătuiesc Colecția etnografică Marius Matei, au fost expuse în toate muzeele din Romania, iar de data aceasta revin, după zece ani la Muzeul Național al Țăranului Român din București. Colecția numără peste 3500 de piese de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea.

Costumele din această colecție dezvăluie frumusețea și pasiunea locului în care multiculturalitatea este o trăsătură specifică. Fire de aur formează figuri decorative complexe, iar mâna iscusită a femeii desăvârșește croiala specifică portului bănățean. Costumul tradițional vorbește despre generații de bănățeni, despre inteligență și inventivitate, despre aplecarea spre eleganță și frumos, despre universal nemuritor al satului românesc bănățean. Toate aceste costume sunt mărturii ale talentului și harului, aceste piese fiind un element reprezentativ al României.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, până în perioada 23 mai – 16 iunie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și marțea este închis.