„Monoxila Moldovei” – barca medievală descoperită în albia râului Moldova
Rezultat al unei descoperiri întâmplătoare a localnicilor din Soci, comuna Miroslovești, județul Iași, barca realizată prin scobire dintr-un singur trunchi de copac a fost salvată grație unei colaborări de excepție între Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Direcția Județeană pentru Cultură Iași. Recuperarea patrimoniului care supraviețuiește de-a lungul secolelor în sol sau în apă, în afara campaniilor organizate de specialiști în acest scop, este o chestiune de responsabilitate socială, de implicare a comunității și de mândrie civică. Extragerea din mediul în care s-au păstrat până la descoperire presupune un proces de conservare-restaurare ce include operațiuni de o mare complexitate, menite să împiedice degradarea accelerată, iminentă în contextul schimbării condițiilor de microclimat.
În acest context, monoxila a stat aproximativ șase ani sub supravegherea atentă a restauratorilor de la Centrul de Cercetare și Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, făcând obiectul intervențiilor specifice pentru stabilizarea obligatorie a materialului organic. „Expunerea acestei piese de excepție permite publicului un contact direct cu ceea ce însemna dinamica vieții în veacurile trecute. Acum câteva sute de ani, mijloacele de existență erau cu totul altele, oamenii care asigurau transportul, fie ei negustori sau simpli cărăuși, își petreceau aproape toată viața pe drumuri, iar astfel de ambarcațiuni erau esențiale pentru a asigura fluxul economic al unei regiuni”, subliniază Andrei Apreotesei, manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Confecționată din lemn de plop tremurător, cu o vechime de aproximativ 500 de ani, monoxila ce poate fi admirată la Palatul Culturii este cea mai mare ambarcațiune de acest tip găsită până în prezent pe teritoriul Moldovei istorice (din stânga și din dreapta Prutului). Având dimensiuni impresionante, atât ca lungime, de aproape 9 m, cât și ca lățime și ca înălțime a bordajului, barca expusă pe holul Muzeului de Istorie a Moldovei se clasează între primele cinci descoperite în întreg spațiul cultural românesc.
Cercetări întreprinse de specialiștii Muzeului Etnografic al Moldovei sugerează că monoxila a fost parte a unui pod plutitor folosit în perioada secolelor XVI – XVII, pentru traversarea râului Moldova, principală axă de comerț la acea vreme.
Expoziția „O lume în miniatură. Despre lucrurile mici ale civilizației Cucuteni”
Pe parcursul evoluției lor, comunitățile aparținând civilizației Precucuteni – Cucuteni și-au creat o adevărată lume la scară redusă, extrem de coerentă, variată și complexă, având aproape întotdeauna un prototip real în viața cotidiană. Alături de oameni și animale, în „Universul miniatural” sunt reprezentate, mai mult sau mai puțin fidel, diverse bunuri mobile, dar și construcții. Similare originalului sau nu, miniaturile au fost modelate în special din ceramică.
Varietatea pieselor (vase, unelte, arme, instrumentar casnic, reprezentări la scară redusă ale unor structuri construite, mobile și imobile) conturează ipoteza potrivit căreia aceste artefacte nu au fost realizate ca reflex al unui singur fenomen.
Prezența pieselor miniaturale constituie o constantă în descoperirile arheologice din toate siturile Cucuteni. Expoziția reunește obiecte descoperite în stațiuni emblematice ale civilizației Cucuteni, precum cele de la Isaiia – Balta Popii, Cucuteni – Cetățuie, Scânteia – Dealul Bodești, Ruginoasa – Dealul Drăghici, Hoisești – La Pod (jud. Iași), Trușești – Țuguieta, Drăgușeni – Ostrov, Vorniceni – Pod Ibăneasa (jud. Botoșani), Fetești – La Schit (jud. Suceava).
Miniaturile se constituie într-un Univers coerent care reprezenta o parte specifică în viața cotidiană a comunităților Cucuteni. Analiza și observarea lor deschid perspective variate și inedite care ne permit nouă, celor de astăzi, o mai mare apropiere de oamenii care au trăit acum câteva milenii și care le-au creat. Aceste piese nu compun o „Lume alternativă”, ci o „Lume complementară”, un Univers care se îmbină și completează, se suprapune și intersectează cu lumea reală, cu ființele, construcțiile și obiectele de dimensiuni normale.
Expoziţia „O istorie a balului cuprinsă în ordinele de dans”
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, organizează în perioada 10 mai – 31 octombrie 2024, expoziția „O istorie a balului cuprinsă în ordinele de dans”.
Ordinul de dans sau carnetul de bal cuprinde lista titlurilor dansurilor (uneori și a compozitorilor) grupate într-o coloană, cu spații libere într-o a doua coloană, pentru numele partenerilor. Este un accesoriu feminin, cu panglică sau un element decorativ pentru a fi atașat la încheietura mâinii sau la rochia de bal. Ordinele de dans au câștigat popularitate în Viena, fiind folosite în Anglia și Statele Unite din jurul anului 1830.
Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” din cadrul Muzeului Național Brukenthal, deține 234 ordine de dans realizate și utilizate în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.
În premieră la Iași, vor fi expuse 45 de carnete de bal din colecția menționată, care ilustrează în special perioada în care ordinele de dans devin accesorii foarte elaborate prin imprimarea prețioasă și prin faptul că încorporau catifea, mătase, metal și uneori bijuterii, unicitatea designului având drept scop promovarea gazdelor balului și sublinierea importanței oaspeților acestora.
De asemenea, expoziția cuprinde informații despre organizarea balurilor la Sibiu și la Iași, despre ținuta de seară, precum și reproduceri ale unor lucrări din colecția de stampe a muzeului sibian. Pentru a intra în atmosfera seratelor de altă dată, au fost integrate, în acest concept expozițional, costume de epocă (secolele XIX- XX), dar și reconstituiri ale costumelor purtate de Sofia și Samuel von Brukenthal în portretele pictate de Johann Nepomuk della Croce, datate 1766 și expuse în Salonul de muzică din Palatul Brukenthal.
Cele câteva accesorii vestimentare incluse în expoziție sunt bunuri culturale aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei și al Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Apartenența unora este certă, ele fiind recuperate de la unele importante familii din vechiul târg al Ieșilor, cum ar fi Ghica, Kogălniceanu, Costaki. Aceste rafinate elemente vestimentare reprezintă argumentul că cei din elita vechii capitale moldave aveau blazon, putere financiară și împrumutaseră modele și modul de viață occidental, balurile fiind și pentru ei o frecventă formă de socializare și relaxare.
Deși carnetele de bal și-au pierdut popularitatea înainte de jumătatea sec. XX, semnificația lor socială continuă să supraviețuiască până astăzi. Expresii precum „Carnetul meu de bal este plin” sau „Trece-mă în carnetul de bal” sunt folosite chiar și în zilele noastre.
Instalații țărănești augmentate prin intermediul aplicației MuzeAR
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași în calitate de beneficiar al proiectului „Palatul Culturii AR”, implementat de Asociația Toți Pentru Unul, împreună cu Centric It Solutions (partener inovație) și BCR (în calitate de sponsor oficial), invită publicul să descopere aplicația MuzeAR, disponibilă începând cu data de 28 februarie 2024, la Palatul Culturii, în spațiul Muzeului Etnografic al Moldovei”.
Dezvoltată în Iași special pentru Muzeul Etnografic al Moldovei, MuzeAR utilizează tehnologia AR (Augmented Reality) pentru a da viață obiectelor de patrimoniu aflate în expunere și a le prezenta într-o manieră menită să atragă și să transpună vizitatorul contemporan într-o lume demult apusă, transformând, astfel, medierea muzeală într-o experiență cu totul specială.
Inovație în IT la Iași: Lumea digitală întâlnește patrimoniul cultural prin MuzeAR
Asociația „Toți Pentru Unul”, împreună cu CENTRIC IT SOLUTIONS (partener inovație) și BCR (în calitate de sponsor oficial), alături de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, lansează MuzeAR, o aplicație interactivă care folosește tehnologia XR pentru valorificarea patrimoniului expus în Muzeul Etnografic al Moldovei de la Palatul Culturii din Iași. Această aplicație dezvoltată în Iasi utilizează tehnologia AR pentru a da viață obiectelor de patrimoniu și a le prezenta într-un mod inedit. Pe măsură ce vizitatorii explorează exponatele muzeului, ei pot descoperi utilizări uitate de mult timp și pot dobândi o nouă înțelegere a istoriei și culturii locale.
Prin furnizarea unei experiențe interactive și personalizate, prin intermediul aplicației MuzeAR, tehnologia generează un angajament crescut al vizitatorilor, depășind limitele tradiționale ale vizitei muzeale. De asemenea, AR atrage tinerii, membrii generației tehnologizate, și îmbunătățește procesul de învățare prin oferirea de experiențe interactive și captivante pentru vizitatori. Pe parcursul traseului expozițional, cu ajutorul telefonului, publicul poate descoperi utilitatea și modul de întrebuințare a trei artefacte, instalații țărănești de mari dimensiuni aflate în colecția muzeului.
Turism cultural în epoca digitală: descoperind Curtea Domnească de la Iași prin realitatea virtuală
O inițiativă îndrăzneață, proiectul aduce la viață momente importante din istoria Curții Domnești a Moldovei de la Iași și oferă vizitatorilor oportunitatea de a explora, cu ajutorul ochelarilor VR, atmosfera a cinci episoade istorice, desfășurate pe actualul amplasament al Palatului Culturii din Iași, locul Curții Domnești:
- „Tăierea capetelor boierilor în timpul domniei lui Lăpușneanu” (1564) va sugera vizitatorilor tensiunea și importanța acestui eveniment tragic din istoria Moldovei;
- „Nunta fiicei lui Vasile Lupu, Ruxandra, cu Timuș Hmelnițki” (1652) va imersa publicul într-o ceremonie fastuoasă, dar nu neapărat dorită;
- „Alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza” (1859) va fi imaginată din perspectiva inteligenței artificiale;
- „Incendiul de la Palat” (1880) va transforma vizitatorul într-un martor direct al acestui eveniment devastator;
- „Dezvelirea Statuii lui Ștefan cel Mare” (1883) va reda atmosfera de sărbătoare a acestui moment inaugural, dedicat celui mai important voievod al Moldovei.
Proiectul „Turism cultural în epoca digitală” dezvoltă tematic rezultatele unei inițiative anterioare a Asociației Iași.Travel, proiectul „Evoluția Curții Domnești de la Iași” (2022), în care au fost redate prin machete, cinci etape istorice ale Curții Domnești de la Iași. Demersul actual integrează în mediul muzeal cele mai recente tehnologii, precum realitatea virtuală, desenul tridimensional și inteligența artificială, pentru a permite vizitatorilor să călătorească în timp, într-o manieră interactivă.
Expoziția „ELECTRECORD – O POVESTE DE SUCCES”
Înființată în 1932, Electrecord a înregistrat de-a lungul timpului un număr impresionant de discuri din ebonită și vinil, casete audio și CD-uri, din toate genurile muzicale, devenind unul dintre cele mai cunoscute branduri românești, mult îndrăgite și apreciate pe public.
Expoziția prezintă discuri din colecția Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, ce conțin titluri și înregistrări cu unii dintre cei mai cunoscuți artiști, orchestre și formații de muzică românești.
Scanează-ți emoțiile! Instalație interactivă la Palatul Culturii din Iași
„Proiectul reprezintă un pas important către digitalizarea și modernizarea muzeelor din România. Îi încurajăm pe toți cei interesați să descopere această nouă aplicație și să experimenteze muzeul altfel, să parcurgă o experiență unică în Palatul Culturii din Iași. Așteptăm cu entuziasm feedback-ul vizitatorilor noștri și suntem dedicați continuării inovației și creării de experiențe captivante pentru toți cei care ne vizitează”, spune Valentina Druțu, Manager Intermiar Complex Muzeal Național „Moldova” Iași
Aplicația a fost dezvoltată cu ajutorul tehnologiei de recunoaștere facială, iar datele sunt analizate în timp real prin intermediul unui algoritm de inteligență artificială. În urma acestei colaborări cu Levi9, ne așteptăm la noi proiecte și soluții tehnologice care să îmbunătățească continuu experiența vizitatorilor tot mai pasionați de tehnologie.
„Această colaborare reprezintă o oportunitate unică de a aduce tehnologia și inovația în industria muzeelor și de a oferi vizitatorilor o experiență cu adevărat personalizată și memorabilă. Suntem entuziasmați să aducem expertiza și experiența noastră în acest proiect și să fim parte din eforturile de digitalizare a sectorului cultural”, a declarat Anca-Dana Gafițeanu, Country Manager Levi9 IT Services.
Credem că această instalație are potențial să devină un punct de referință în industria muzeelor din România și să contribuie la creșterea numărului de vizitatori și la consolidarea poziției Palatului Culturii ca unul dintre cele mai importante obiective turistice din regiunea Moldovei prin oferirea de experiențe culturale inedite și interactive.
Expoziția „Computerul – Istoria viitorului”
O pondere semnificativă de exponate, între care se remarcă sisteme de calcul, unități floppy disk, monitoare, console pentru jocuri, laptopuri, accesorii, documentație de specialitate și materiale complementare (fotografii și informații din domeniu), evidențiază eforturile făcute de tehnicieni menite să introducă opțiuni cât mai inovatoare în funcționalitatea, designul și operativitatea computerelor.
Una dintre cele mai vechi piese propuse atenției publicului în cadrul expoziției este Memoria cu ferite IBM 360, care reprezintă cea mai importantă formă de stocare a informațiilor pentru sistemele de calcul din perioada 1955–1975.
Majoritatea celorlalte exponate datează din perioada 1981-1990, ilustrând soluții tehnice bazate pe semiconductori, circuite integrate și microprocesoare. Alături de mărci consacrate (IBM, Apple, Siemens, Convex ș.a) sunt expuse și modele reprezentative românești pentru ICE Felix, Întreprinderea de Echipamente Periferice FEPER, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași. Expoziția cuprinde și o serie de console „Nintendo” din colecția particulară aparținând lui Theodor-Ștefan Axinte din Iași.
Expoziția temporară „Fierăritul”
Demersul expozițional aduce în prim plan o îndeletnicire care la începutul secolului al XX-lea era încă bine reprezentată în majoritatea așezărilor rurale de pe cuprinsul țării și prin intermediul căreia erau făurite aproape toate obiectele și uneltele metalice necesare desfășurării activității cotidiene.
Patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei stă mărturie pentru varietatea și bogăția produselor obținute în fierăriile de altădată, subliniind prezența și importanța acestora în cadrul casei, gospodăriei sau pentru practicarea ocupaţiilor tradiţionale (agricultură, creșterea animalelor, vânătoare, pescuit).
O fierărie tradițională, cuprinzând cuptor, foale, nicovală, dar și bancul de lucru cu inventarul aferent, ilustrează locul în care fierarii stăpâneau focul și impuneau formă materiei. Fotografiile din arhiva muzeului sunt completate de imagini realizate în cadrul campaniilor de cercetare derulate de specialiștii muzeului în anul în curs, care atestă practicarea acestei îndeletniciri și în prezent.
Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”
Evoluţia radioului include o serie de experimente şi descoperiri care au culminat cu invenţia primului receptor fără fir, realizată de Guillermo Marconi (1874-1937), cel care a intuit posibilităţile excepţionale privind utilizarea undelor electromagnetice în transmisiunile telegrafice fără fir. Conceput inițial doar pentru a transmite semnale, radioul a devenit în timp un important și apreciat mijloc de informare și divertisment.
Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” ilustrează prin intermediul a peste 80 de obiecte originale (aparate de emisie – recepție, radioreceptoare, difuzoare, accesorii utilizate în radiocomunicații, broșuri și reviste de specialitate ș.a), dar și a materialului complementar (fotografii și informații prezentate pe diverse suporturi tipografice), eforturile deosebite ale inventatorilor, descoperirile importante din domeniu, evenimentele tragice rămase în conştiinţa publică chiar şi până azi (vasul Titanic se scufunda lent în timp ce radiotelegrafistul transmitea încontinuu, la 15 aprilie 1912, semnalele S.O.S.), audiţiile publice, entuziasmul sau perplexitatea oamenilor în faţa acestei invenții, ce evidențiază faptul că ingeniozitatea umană nu are limite.
Acest periplu în universul undelor radio prezintă publicului o gamă variată de aparate radio din colecția muzeului, de la cele mai simple (cu galenă), până la cele mai complexe (cu amplificare directă, cu reacție sau super-reacție și superheterodină cu tuburi electronice și tranzistoare), realizate de firme prestigioase din străinătate (Phillips, Telefunken, Atwater Kent, Zenith, Philco, Mende, Tesla ș.a.), dar și românești (Radio Popular, Electronica, Tehnoton).
Expoziția „Ocupaţii tradiţionale. Agricultura”
Cele două săli de expunere dedicate acestei ocupaţii de bază a poporului român includ unelte şi obiecte folosite în muncile agricole, precum şi referinţe despre unele practici rituale specifice cultivării pământului.
Mai multe informații despre evenimente aflați accesând https://palatulculturii.ro/ și pagina de facebook a Palatului Culturii din Iași.
