Muzeul Național al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, unde, timp de trei zile, de vineri, 8 până duminică, 10 noiembrie 2024, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume.

Vă așteptăm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Coordonatorii târgului: Oana Constantin și Simona Hobincu, MNȚR

Intrarea este liberă.

*****

𝐿𝑢𝑛𝑎 𝑛𝑜𝑖𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒, 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑠, 𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢, 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑟ℎ𝑎𝑛𝑔ℎ𝑒𝑙𝑖 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝑠̦𝑖 𝐺𝑎𝑣𝑟𝑖𝑖𝑙. 𝑃𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟 𝑆𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑀𝑖𝑟𝑖𝑠̦𝑡𝑒𝑖, 𝑑𝑒𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑟𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑣𝑎𝑟𝑎̆. 𝐶𝑒𝑎 𝑑𝑒-𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑆𝑓𝑖𝑛𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝐴𝑟ℎ𝑎𝑛𝑔ℎ𝑒𝑙𝑖 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝑠̦𝑖 𝐺𝑎𝑣𝑟𝑖𝑖𝑙, 𝑐𝑒𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑎̆𝑏𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑖 𝑜𝑐𝑟𝑜𝑡𝑖𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑜𝑖.

𝐼̂𝑛 𝑓𝑜𝑙𝑐𝑙𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑠 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠𝑐, 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑖 𝑑𝑜𝑖 𝑎𝑟ℎ𝑎𝑛𝑔ℎ𝑒𝑙𝑖, 𝑚𝑎𝑖 𝑣𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑡 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙. 𝑆𝑒 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑙 𝑝𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑐ℎ𝑒𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑎𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑖̂𝑛𝑓𝑜𝑐𝑎𝑡 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑖̂𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎 𝑑𝑖𝑎𝑣𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑣𝑒𝑔ℎ𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙 𝑏𝑜𝑙𝑛𝑎𝑣𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑜𝑟𝑎 𝑙𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 ℎ𝑎̆𝑟𝑎̆𝑧𝑖𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑎𝑠𝑐𝑎̆, 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛 𝑠𝑡𝑎̆𝑝𝑎̂𝑛𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑣𝑎̆𝑧𝑑𝑢ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑎𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑟𝑜𝑐𝑢𝑙 𝐼𝑙𝑖𝑒.

Echipa Collider Visuals are plăcerea de a anunța lansarea Platformei Pentru Patrimoniu, o aplicație web care aduce patrimoniul cultural românesc mai aproape de publicul larg, oriunde s-ar afla! Prin modele 3D interactive și realitate augmentată, puteți explora acum online obiecte cu valoare istorică și culturală. 

Platforma a fost creată cu participarea a 8 muzee de prestigiu din România, care aduc în fața voastră colecții fascinante. Mulțumim cu această ocazie tuturor muzeelor implicate!

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Geologic Național
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”
Muzeul Național de Artă Contemporană
Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”
–
Proiect co-fianțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Expun artiștii: Ana Asavei-Pietraru, Elena Ilash, Florin Marin

Curator: Kassandra Catrinescu

Țesăturile românești nu servesc doar ca obiecte decorative. Acestea sunt narațiuni vibrante, bogate în povești, credințe și obiceiuri ce aparțin comunităților implicate în realizarea lor. Fiecare piesă din expoziție este o dovadă a priceperii și creativității artiștilor, care reușesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcționale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală. Varietatea materiilor prime folosite în crearea lucrărilor expuse, dar și a tehnicilor, deopotrivă, ajută la receptarea unei experiențe senzoriale care reflectă spiritul comun care le posedă, conceptul de identitate culturală.

Actul de a țese este înrădăcinat în tradițiile de bază ale culturii românești, de multe ori, imaginat ca o transcendere a simplului act de realizare a unui obiect țesut. Este mai degrabă o metaforă pentru construcția identității, împletind experiențe, motive și valori personale dar, totodată, colective – luminând peisajul cultural din care fac parte prin capacitatea lor de a putea fi eternizate. Asemeni practicilor tradiționale de cusut, artiștii Cronicilor Covorului Roșu, trei artiști de forță a artei contemporane românești, își împletesc propriile expresii artistice pentru a dezlega firele de identitate care ne leagă de moștenirea noastră culturală. Instalațiile și sculpturile de dimensiuni impresionante, picturile realizate pe preșurile dungate atât de bine cunoscute nouă, provoacă granițele conceperii tradiționale ale țesăturilor, implicându-ne cu materialul în moduri neașteptate.

Tradiția reprezintă nu doar un fundal al acestei expoziții, ci o entitate vie, care respiră și modelează identitatea și experiența personală a artiștilor. Utilizarea motivelor tradiționale din formele propuse în unele lucrări evidențiază legătura dintre trecut și prezent, ilustrând o preocupare pentru păstrarea identității. Alegerile estetice ale artiștilor, cum ar fi utilizarea culorilor puternice și compozițiile izbitoare, întăresc semnificația tradiției ca mijloc de exprimare și sursă vitală de inspirație.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Irina Nicolau, până în ziua de 17 noiembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Parte a proiectului Patrimoniu ABC – Cu Antropologia la pas prin Bălan și Chila, expoziția prezintă rezultatele rezidențelor de cercetare desfășurate în lunile iulie și august 2024, în cadrul cărora echipe interdisciplinare de antropologi, fotografi și ingineri de sunet au colaborat cu localnicii pentru a explora trecutul, a înțelege prezentul și a imagina viitoruri alternative.

Bălan este o localitate din județul Harghita înființată în jurul unei exploatări miniere de cupru, ceea ce a contribuit decisiv la modelarea zonei. Chilia Veche este situată pe canalul nordic al Deltei Dunării – zonă cunoscută pentru piscicultura și agricultura intensive, pentru o lungă perioadă de timp.

Trecerea de la dezvoltarea socialistă productivă la un alt tip de guvernare a naturii, ce presupune conservarea, reformarea și consumul ei turistic, a implicat procese de distrugere, dar și de re-creare de peisaje, infrastructuri și oameni. Aceste transformări au dat naștere și unor istorii și practici care pot oferi lecții pentru viitor. Punând în oglindă aceste două geografii umane și fizice radical diferite, munte/deltă, pădure/apă, minerit/pescuit, examinăm practicile diferite, dar și comune, de amalgamare a naturii în cultură și în același timp explorăm noi posibilități de existență, aflate în afara lumilor extractiviste.

Pe 6 noiembrie, începând cu ora 19, vă invităm la o masă rotundă în cadrul căreia echipa proiectului și invitații săi vor dezbate în jurul câtorva întrebări, care s-au conturat din această experiență: Cum putem înțelege patrimoniul imaterial? Cum îl cercetăm și cum lucrăm în echipe interdisciplinare? Cum comunicăm rezultatele noastre cu publicul larg?

Echipa de cercetare: Alina APOSTU, Romelia CĂLIN, Călin COTOI, Magdalena CRĂCIUN, Alexandru IORGA, Mara MĂRGINEAN, Răzvan PAPASIMA, Ruxandra PĂDURARU, Maria Miruna RĂDAN-PAPASIMA, Alexandru VÂRTEJ
Studenți: Șerban BARBU, Adrian BOURCEANU, Valentin DOMȘA, Raluca DUDULEA, Adrian RĂDULESCU, Dragoș TUDORACHE
Sunet:Andrei – Tudor GRIGORE, Alexandru BARBU
Foto: Atena BERCUCI, Vladimir BULZA

Analiză, documentare și facilitare vizuală de Hărți Narative în Bandă desenată și Artă secvențială: Artivistory Collective – Art Director, Visual Researchm and Curation: Alice ILIESCU, Art Creation, Visual Research and Visual Mediation: Evelina-Maria GRIGOREAN & Teodora PREDESCU

Detalii eveniment:
Locație: Muzeul Național al Țăranului Român, București
Perioadă: 30 octombrie – 7 noiembrie 2024
Vernisaj: 30 octombrie 2024, ora 18:00
Finisaj și masă rotundă: 6 noiembrie, ora 19:00

Proiect derulat de Antropedia și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite.

Expoziția este rodul unei preocupări de câteva decenii a artistului, constând în citirea repetată a Psaltirii și studierea mai multor comentarii făcute psalmilor de anumiți Sfinți, enumerând doar câțiva dintre ei: Ioan Gură de Aur, Atanasie, Chiril al Alexandriei, Augustin, Nicolae Velimirovici, Eusebiu și nu în ultimul rând comentarii ale unor teologi contemporani. Materializarea acestei strădanii s-a concretizat în realizarea mai multor sute de desene din care au fost selectate 151 de planșe, corespunzând fiecărui psalm, și o suită de desene care însoțesc, pe alocuri, textele versetelor tipărite în album.

Inspirația necesară creionării reprezentărilor prezente în expoziție a fost declanșată de plasticitatea scrierilor psaltice. O muncă inspirată a condus la descoperirea sensurilor, de multe ori bine ascunse în versetele psalmilor. Romeo Andronic a urmărit ca reprezentările să inducă privitorului o senzație de liniște și calm, iar pentru atingerea acestui scop a ales o exprimare suplă, scuturată de multe detalii, compoziții clare și simple care să conducă spre esență. Artistul s-a preocupat de redarea unor stări psihice, interioare, ale personajelor desenate, realizate prin atitudinea și mișcarea lor sau prin expresivitatea portretelor. Drept exprimare artistică a folosit desenul, tocmai pentru faptul că este fundamentul artelor plastice. Subordonat aceluiași obiectiv, s-a folosit doar de raportul alb-negru, prezența culorii pe simeze fiind extrem de redusă, limitată la câteva accente cromatice și acelea foarte pastelate, în câteva dintre lucrările expuse.

Subiectele unora dintre lucrări sunt tributare scenelor tradiționale prezente pe zidurile bisericilor, dar cele mai multe sunt compoziții noi, cu alăturarea de personaje din prima și a doua parte a Bibliei creștin ortodoxe. Putem spune că demersul artistic al lui Romeo Andronic duce, din acest moment, la îmbogățirea consistentă a iconografiei psalmilor, iar prin ceea ce a creat se alătură îndemnului pe care ni-l face David în psalmii săi, cu privire la ruga neîncetată pentru atingerea unei vieți spirituale înalte.

Ulterior absolvirii Artelor Plastice, în 1973, Romeo Andronic s-a specializat în pictură murală religioasă și restaurare pictură murală medievală. În perioada practicării picturii și restaurării murale nu a întrerupt niciun moment activitatea din atelierul de creație, singura problemă fiind apariția mai rară pe simezele sălilor de expoziții.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, până în ziua de 3 noiembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Gazdáné Olosz Ella (Teliu, 1937 – Covasna, 1993) a absolvit Institutul de Artă Plastică „Ion Andreescu” din Cluj, secția textilă, specializând-se în arta țesutului covoarelor. Fiind pasionată de studiul tradiției artei populare din Ardeal, deosebit de bogată în acest domeniu, s-a străduit să dea expresie plastică în lucrările ei contradicțiilor specifice veacului, frământărilor, angoaselor, existenței chinuite a omului, întregului univers material și spiritual al vieții populare. În creația sa, toate acestea sunt reflectate prin abstractizare, fără a recurge la figurativ, lucrările de debut semnalând aspirația artistei spre o sinteză a tradiției.

Și-a început activitatea ca profesoară de desen la Aiud, continuându-și cariera didactică la Liceul din Covasna, concomitent cu anii de afirmare treptată în domeniul artei profesioniste. O evoluție spectaculoasă a acestea s-a petrecut în anii ’70, ca urmare a călătoriilor de studii făcute la Viena, München, Paris, Londra, Madrid, Florența, Roma și Milano, prilej cu care a cunoscut și pătruns valorile artei universale. Vizitând galeriile acestor orașe, Bienalele de la Veneția, „Documenta” de la Kassel, „Festivalurile Picturii” de la Cagnes sur Mer a resimțit pulsul artei contemporane, a luat contact cu cele mai importante tendințe și direcții artistice. În constituirea universului ei expresiv au jucat un rol deosebit călătoriile în Grecia, Egipt, Turcia, la Buchara, Samarkand, în Siria, Irak, Iran, Pakistan, Afganistan, unde a studiat rădăcinile artei covoarelor orientale, străvechea tehnica a țesutului acestora. În Afganistan a făcut cunostință cu tehnica arhaică a ikatului, pe care a și aplicat-o în mod personal în anii ’80 în experimentele ei de tapiserie modernă, izbutind sinteza desăvârșită a tehnicii arhaice și a celei moderne.
Năzuințele ei artistice pot fi rezumate în dorința de a realiza simbioza dintre arta europeană și cea asiatică, dintre arta populară și tradițiile gobelinului. O sinteză, care leagă orientul de occident, arhaicul de modern, include meditația asiatică și viziunea modernă asupra lumii.
A fost o fire de o rară modestie și tenacitate. A cercetat și a ajuns – ca Béla Bartók – la izvoarele curate ale artei populare. A recunoscut în popular universalul, în arhaic modernul. A avut o înaltă înțelegere a valorilor artistice ale celor cinci milenii de creație ale omenirii.
Se poate spune că și-a cucerit locul în arta plastică a contemporaneității prin muncă stăruitoare, umanismul profund, voința neobișnuită, inclinația spre meditație, întelegerea tendințelor artistice, sensibilitatea ei, toate acestea la un loc au generat tapiserii cu tematică densă, într-un colorit de o mare bogăție. Tematica abordată, tehnica personală, cromatica rafinată conferă tapiseriilor ei caracter național dar și universal. Originalitatea lucrărilor ei a impus-o pe Gazdáné Olosz Ella în circuitul valorilor artistice recunoscute.

Astfel, localitatea sa de adopție, de care sunt legate eforturile și roadele creației din perioada celor mai mulți și a celor mai plini de împliniri ani de viață, a devenit cunoscută nu numai prin binefăcatoarele izvoare de sănătate, ci și prin izvorul de spirtualitate al artei sale. În semn de recunoștință, comunitatea locală a dezvelit, în anul 2013, un bust al artistei, amplasat în Parcul omagial al personalităților.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, până în ziua de 10 noiembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.