Maria Ciobanu

Cronologie

• Să stăm strajă la hotare, să păzim acest pământ Stanciu Mădălina, clasa a XII-a La baza fiecărui stat stă interdependența dintre invidiv și țara sa, și viceversa. La fel și în Republica Moldova, istoria, cultura, tradițiile și limba a avut la bază individul, astfel că totul este legat între ele. Țara noastră a trecut prin diferite schimbări de tot felul, însă un lucru a rămas neschimbat, dorința de a păstra integritatea noastră culturală și teritorială. Acest lucru este extrem de important deoarece,firește, fiecare persoană dorește să aibă la baza identității sale o legătură cu o comunitate, cu un trecut comun ce poate crea noi relații necondiționate interumane. Din acest caz ca orice popor cu adevărat unit, este nevoie să continuăm să ne păstrăm integritatea națională prin munca asiduă, strategică spre un viitor mai prosper, unde încă mai este păstrată imaginea trecutului, împreună cu schimbările și tragediile prin care am trecut. Un lucru este de necontenit, și anume faptul că Moldova are legătură foarte strânsă cu România, din cauza strămoșilor și trecutului comun. Iar identitatea Moldovei este parțial comuna cu cea a României, fapt care ar trebui sa fie respectat și recunoscut. De-a lungul secolelor, poporul nostru a trecut prin grandioase transformări, de la un stat cu teritorii mai impunătoare și de la un popor neînfricat am ajuns la un teritoriu extrem de restrâns cu o populație asuprită la început de Imperiul Otoman din sec XV până în secolul XIX, iar mai apoi în secolul XIX sa fie anexată de Imperiul Rus. Țara noastră a trecut prin subjugare, rusificare și deznaționalizare, dar în secolul XX, în 1918 a avut loc un eveniment revoluționar, Marea Unire dintre toate teritoriile românești. După primul Război Mondial teritoriul basarabean care aparținea Imperiului Rus nu mai era controlat de autoritățile rusești, și din această cauză intelectualii care puneau în prioritate alinierea cu România au început să se folosească de această oportunitate de a face o revoluție care ar uni poporul român într-un întreg total. Astfel, prin intermediul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, au început dezbaterile în legătură cu dreptul poporului român de a se dezvolta pe teritoriul vechi al Țării Românești, Moldovenești și al Transilvaniei. Aceste dezbateri erau provocate de adunarea de la 1 decembrie 1918, unde intelectualii români au imortalizat momentul decisiv prin discursuri înflăcărate, unde printre cei mai importanți protectori ai acestei idei și-au expus toate obiectele, iar printre aceștia se numără episcopul Miron Cristea, avocatul Aurel Vlad, Iuliu Maniu. În pofida eșecurilor prin care a trecut România de-a lungul războiului, scopul de a face posibilă unirea nu a fost lăsat, astfel că la 27 martie 1918 membrii Sfatului Țării de la Chișinău votează pentru Unirea cu România. La 28 noiembrie 1918 Bucovina de asemenea votează pentru unire, că până la urmă și Transilvania sa facă parte din Regatul Român. Marea Unire a fost un adevărat miracol așteptat de români, astfel a fost demonstrat faptul că integritatea teritorială și națională a României poate fi restaurată. Însă un lucru nu a putut fi schimbat, atitudinea Uniunii Sovietice față de acest fapt. URSS sau Uniunea Sovietică a avut mereu o atitudine răspicată despre teritoriul basarabean. Ei considerau că acest teritoriu ar trebui sa le aparțină, iar acest fapt era de neclintit. Din cauza acestui fapt Uniunea Sovietică nu a recunoscut Marea Unire, sau unirea Basarabiei cu România. Astfel, sovieticii au decis că vor face tot posibilul pentru a recăpăta puterea de odată asupra acestui teritoriu. Aici intră în joc formarea RASSM. De pe 27 martie până pe 2 aprilie 1924 a avut loc Conferința sovieto-romana de la Viena, unde a fost pusă în discuție soarta teritoriului basarabean. Aici partea rusească, a cerut organizarea unui plebiscit în Basarabia pentru a continua dezbaterile în legătură cu posibila anexarea teritoriului, din nou presupunând faptul că ei sunt deținătorii de drept. România a ținut fața acestor mesaje și propuneri, iar din această cauză până la urmă conferința a fost închisă de șeful delegației URSS, N. Krestinski. Acest fapt i-a îngrijorat nu doar pe români, dar și pe alte state precum Polonia, și Austria care au considerat această situație drept jignitoare și periculoasă într-o oarecare măsură, văzând în asta dorința orbească a rușilor de a căpăta cat mai multe teritorii favorabile din punct de vedere politico-geografic. Aici putem observa și munca strategică a lui Nicolae Titulescu, care la Londra a menținut niște relații bazate pe respect cu reprezentantul sovietic C. Racovski, astfel că Titulescu a menționat de nenumărate ori faptul că dorința sovieticilor este inutilă pentru momentul actual de atunci de a recăpăta o astfel de putere. În schimb crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești a fost o alta cale a Uniunii Sovietice de a redobândi influența sa asupra Basarabiei. Atunci, scrisoarea activistului politic Grigore Kotovski, a pus început acestei idei, pentru ca la 12 octombrie 1924 sa fie creată această republică. Rolul acestei republici a fost enorma pentru istoria Basarabiei, astfel că acest teritoriu era complet controlat de autoritățile rusești, lucru extrem de inconvenabil pentru Regatul Român, pentru că prin intermediul acestei republici autoritățile rusești încercau să afle noi detalii și informații despre contingentul din România, care putea fi folosite pentru niște scopuri personale ale URSS. La fel, RASS Moldovenească a avut un regim socialist, unde partidul bolșevic, unde erau prezente represiile, în capul căruia stătea poliția politică NKVD. Nu în ultimul rând, partea etnolingvistică a acestui teritoriu este la fel de importantă, astfel că a început să aibă loc procesul de “moldovenizare”, care a presupus crearea limbii moldovenești care presupunea ucrainizarea și rusificarea limbii existente române. Toate aceste evenimente, particularități și modificări au dus la o situație geopolitică complicată pentru Basarabia de atunci. În fine, de atunci atitudinea Uniunii Sovietice nu a fost preschimbată deoarece începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Basarabia a devenit teritoriul URSS-ului, iar România, la fel a ajuns sa fie dominată de comunism. În 1991, la 27 august, Moldova și-a dobândit independența, reușind să marcheze integritatea statală a Moldovei, precum și punerea în funcțiune a limbii române ca limbă de stat. Totuși, acest fapt a înfuriat Federația Rusă, care ca stat agresor a început un așa numit “război hibrid” care presupune slăbirea unui stat de un stat agresor prin căi indirecte, adică fără arme sau conflicte directe. Astfel, Federația Rusă și-a arătat “colții” prin privarea țării noastre de energie, și anume de gaz, astfel că compania Gazprom deținea 50% din drepturile țării noastre asupra gazului primit. În anii 90’ a secolului trecut aceasta era o problema reală care a lăsat-o pe Moldova sa fie nevoită să ajungă la anumite înțelegeri cu compania rusească în acest caz. Un alt lucru care nu poate fi lăsat fără menționarea este războiul din Transnistria,de pe 2 martie până pe data de 21 iulie 1992, care a adus pagube morale și fizice întregii Moldove. Acest război de asemenea a fost influențat de Federația Rusă, deoarece avea la baza sa un conflict etnolingvistic și politic, unde proclamată Republică Moldovenească Nistreană nu putea accepta cerințele impuse de restul Moldovei. În concluzie pot spune că istoricul Republicii Moldova a fost unul bogat în conflicte atât politice, economice cât și sociale, din această cauză este nevoie să prețuim meritele și câștigurile noastre actuale, pentru că acestea ne definesc că țară, că națiune și ca indivizi, istoria noastră este ceea ce formează identitatea Moldovei. Noi trebui sa ne păstrăm integritatea, pentru că este o datorie morală și națională, unde fiecare om contează.

  25 martie 2024

• IPLT „ Tudor Vladimirescu” Stanciu Mădălina, clasa a XII-a „A” Cum văd viitorul european al Moldovei Republica Moldova este un stat ce din punct de vedere politico-geografic și economic nu deține foarte multe avantaje și succese, iar întrebarea ar fi: Oare este posibil sa schimbăm acest lucru, să creăm și să îmbunătățim situația în țara noastră? Răspunsul este relativ pozitiv, pentru că dezvoltarea unei țări depinde de o mulțime de factori interni și externi atât în politică, cât și în economie. Aici vedem perspectiva europeană a țării noastre. După declararea independenței în 1991 Moldova a trecut printr-o criza economica destul de grava ce a influențat lista priorităților de pe atunci. Ceea ce ținea de viitorul țării în prim plan era pusă suveranitatea națională, însă văzând efectele acestei decizii pe plan economic o mare parte din populație a început să caute alte soluții precum unirea cu România sau subordonarea parțială la ofertele date de Federația Rusă. Începând de atunci și până în aproximativ 2009-2010 Moldova era încă condusă de partide comuniste, însă au fost observate unele schimbări în planul politic, in special după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, astfel că partidele liberaliste și democratice au început să aibă un nou val de suport. Ulterior, Moldova a pus în prim plan o posibilă aderare la Uniunea Europeană, astfel că acest lucru ar fi însemnat noi oportunități de dezvoltare. În 2022 Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, iar acest fapt este unul destul de important astfel că încă din 2014 Moldova a pus în discuție unele acorduri cu UE ce țin de implimentarea valorilor comune. Vorbind despre valorile Uniunii Europene putem spune clar că acestea sunt avantajoase pentru oricare stat. Libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept precum și promovarea păcii și stabilității sunt niste valori ce țin de prosperitatea unui stat atât din punct de vedere politico-economic, cât și social, și cultural. Republica Moldova ar avea doar de câștigat din acest fapt, astfel că implimentarea acestora pe planul guvernamental, pe planul pieței locale și de desfacere publice cât și private, și nu în ultimul rând politic ne-ar oferi încrederea în realizarea stabilității naționale. Toate aceste avantaje presupun asigurarea securității, astfel că Moldova va avea întregul suport din partea statelor membre în ceea ce privește integritatea teritorială și culturală a acesteia, lucru extrem de necesar în contextul actual, legat de războiul dintre Rusia și Ucraina. La fel, Moldova va putea avea parte de o schimbare economică înspre bine, astfel că datorită aderării la UE țara noastră va avea mai multe oportunități pe piata externă de desfacere, ce ar ține de reglementarea concurenței pe plan internațional. Astfel că Uniunea Europeană presupune respectarea prevederilor legale în conformitate cu importul si exportul producției în plan european și internațional, creând anumite standarde. Spre exemplu statele membre nu achită taxe de import pentru majoritatea mărfurilor comercializate. Nu în ultimul rând, datorita dezvoltării pieței va fi de asemenea o schimbare în forța de muncă și piața muncii. Astfel că odată cu trecerea la un alt nivel de dezvoltare probabilitatea că migrația va scădea este cu mult mai mare. Nivelul de viață va fi de asemenea îmbunătățit, încât echilibrul dintre statutul economic și cel politic îl va influența pe cel social, favorizând o implicare comunitară în societate. De asemenea, datorită dezvoltării economice vor fi observate și schimbări în regiunile rurale care, chiar daca sunt pe cale de dispariție din cauză urbanizării, pot fi utile pentru agricultură. Spre exemplu, datorita investițiilor în diferite proiecte agricole Moldova poate ajunge în topul statelor exportatoare de cereale sau fructe, acest lucru a fost în special văzut în 2023 când a fost determinat faptul că Moldova a fost al treilea cel mai mare exportator de prune uscate în lume. La fel, sistemul de învățământ are multe oportunități, în acest caz Moldova va putea participa la mai multe proiecte și concursuri europene și internaționale, unde va avea loc schimbul de experiență și de idei. Sistemul de învățământ va avea oportunitatea de a fi îmbunătățit datorită cooperării cu alte state membre. Conform datelor existente în Moldova deja au avut loc astfel de schimburi de experiență datorita programului Erasmus+ unde studenții pot studia sau lucra în altă țară pentru o perioadă anumită de timp. Nu ar trebui sa uităm și faptul că aderarea la UE oferă țării noastre posibilitatea de a-și exprima opinia în privința unor întrebări sau soluții atât pe plan european cât și mondial. Astfel țară noastră poate primi mai multe oferte de investitii pentru proiecte de cercetare atat locale cât și internaționale. În conformitate, Republica Moldova va primi un nou statut ca țară, având șansa de a-și prezenta toate punctele forte în plan strategic, alaturi de alte mari state membre ale UE. În concluzie, pot spune că în definitiv țara noastră va avea un viitor strălucit pe plan european, astfel că acest lucru ne va putea oferi o nouă șansă de a ne reafirma ca stat muncitor, sârguincios și proactiv in crearea unor noi planuri și soluții pentru o dezvoltare armonioasă. Moldova va putea deveni un stat membru cu drepturi și obligațiuni ce vor fi respectate în numele valorilor comune ale Uniunii Europene - Egalitate, Democrație, Libertate, Stabilitate și menținerea Păcii.

  25 martie 2024