Decolonialitatea ,,sovietică”

 Putem spune că ,,decolonialitatea” în artele vizuale din blocul sovietic poate reprezenta o abordare critică și analitică a modului în care puterea și dominația colonială sovietică au influențat producția artistică și discursul estetic în țările care au făcut parte din blocul sovietic. Această perspectivă se concentrează pe deconstruirea și contestarea structurilor de putere și a relațiilor de dominare care au fost impuse de către Uniunea Sovietică în această regiune, și
explorează modul în care artiștii și intelectualii din aceste locuri  au reacționat la influența și controlul cultural exercitat de puterea colonială sovietică. Acest lucru presupune  includerea de  critici și respingerea esteticii și valorilor impuse de către Uniunea Sovietică, precum și explorarea și promovarea identităților și culturilor locale.

       O astfel de abordare poate implica și o reevaluare a istoriei și a narativelor oficiale, punând în lumină perspectivele și experiențele marginalizate sau ignorate în cadrul discursului artistic și cultural. Prin intermediul artei, decolonialismul din blocul sovietic propune să conteste și să submineze dominația culturală sovietică și să promoveze diversitatea, autonomia și libertatea artistică. Este important de menționat că decolonialismul în arta vizuală din blocul sovietic este un domeniu complex și în continuă dezvoltare, iar interpretările și abordările pot varia în funcție de contextul specific și de perspective individuale ale artiștilor și cercetătorilor implicați. În blocul sovietic, în perioada comunistă, abordarea decolonialismului în arta vizuală a fost limitată și supusă unui control strict din partea regimurilor politice. Cu toate acestea, există câțiva artiști vizuali care au încercat să exploreze temele legate de decolonialism în operele lor, în ciuda constrângerilor politice.

         Un exemplu notabil este artistul polonez Władysław Hasior, care a abordat în lucrările sale subiecte precum imperialismul și dominația colonială. Lucrările sale sculpturale și instalațiile au adus în prim-plan aspecte ale istoriei și culturii poloneze, dar și ale altor națiuni care au suferit sub dominația colonială sovietică.

     Un alt artist important este Ion Grigorescu din România, care a explorat în operele sale teme precum identitatea, libertatea și opresiunea. Deși nu a abordat direct decolonialismul, lucrările sale reflectă sau sensibilitate critică față de regimul comunist și față de constrângerile politice impuse de bloc sovietic.
          Este important de menționat, în general, că artiștii din blocul sovietic au fost supuși cenzurii și controlului strict al regimurilor comuniste, ceea ce a limitat libertatea lor de exprimare și de explorare a subiectelor sensibile precum decolonialismul. Cu toate acestea, ei au fost  curajoșii care au încercat să abordeze aceste teme în moduri subtile și indirecte în operele lor.  În contextul artiștilor vizuali ucraineni, aceștia au  abordat teme legate de decolonialismul sovietic prin intermediul operei lor.  Artiștii vizuali ucraineni au  explorat și criticat aspectele politice, culturale și sociale ale perioadei sovietice și modul în care acestea au influențat identitatea și dezvoltarea Ucrainei. Ei au utilizat diferite tehnici artistice, cum ar fi pictura, sculptura, fotografie sau instalații, pentru a transmite mesaje și a reflecta asupra experiențelor și consecințelor decolonialismului sovietic.

         Artistul ucrainean Nikita Kadan abordează în lucrările sale impactul istoriei sovietice asupra Ucrainei și procesul de deconstrucție a moștenirii coloniale. El utilizează diverse medii artistice, inclusiv pictură, sculptură și instalații, pentru a ilustra și a critica aspectele politice și sociale ale perioadei sovietice.

      Zhanna Kadyrova este o artistă ucraineană cunoscută pentru lucrările sale de sculptură și instalații. Ea explorează teme precum transformarea urbană și impactul istoriei sovietice asupra peisajului urban. Prin intermediul materialelor precum ceramică și beton, Kadyrova aduce în prim-plan aspecte legate de decolonialism și identitatea ucraineană.

        Artistul ucrainean Oleksandr Burlaka abordează în lucrările sale teme precum memoria colectivă și moștenirea sovietică. El utilizează tehnici artistice variate, inclusiv pictură și instalații, pentru a explora impactul trecutului asupra prezentului și a critica aspectele coloniale ale perioadei sovietice.

         Acești artiști reprezintă doar câteva exemple dintr-o comunitate artistică mai largă care explorează decolonialismul sovietic în contextul ucrainean. Lucrările lor contribuie la înțelegerea și reflectarea asupra istoriei și identității ucrainene într-un mod vizual și provocator.

      Ei au  abordat subiecte precum asimilarea culturală, suprimarea identității naționale, exploatarea resurselor și impactul economic al perioadei sovietice. Prin intermediul operei lor, s-a încercat să se aducă în atenție problemele și consecințele acestui trecut istoric și să se contribuie la dezvoltarea unei perspective critice și a unei conștientizări mai profunde a decolonialismului sovietic. Este important de menționat că arta este un mijloc de exprimare subiectiv și că fiecare artist vizual ucrainean a putut aborda aceste teme într-un mod unic, bazat pe propriile lor experiențe și perspective.