„Dialog cu scriitori români din Belgia. Expoziție de desene: Scriitori români văzuți de artiști europeni” de Ziua Culturii Naționale, la Bruxelles

Ambasada României în Regatul Belgiei împreună cu ICR Bruxelles a găzduit luni 15 ianuarie 2024 evenimentul „Dialog cu scriitori români din Belgia. Expoziție de desene: Scriitori români văzuți de artiști europeni” dedicat Zilei Culturii Naționale.

În prezența Ambasadorului României în Regatul Belgiei, Excelența Sa, doamna Andreea Păstârnac, a doamnei Corina Panaitopol, director ICR Bruxelles și a doamnei Adriana Pietrăreanu, director-adjunct ICR Bruxelles seara s-a derulat sub semnul omagierii culturii române printr-o incursiune atât în conștiința culturală românească prin exponenții artelor frumoase, de la literatură la pictură, de la sculptură la muzică, cât și în oglinda proiectelor culturale marcante derulate până în prezent.

Primiți în spațiul culturii și mai ales în proximitatea sfințeniei ei grăitoare în zi de 15 ianuarie, doamna Ambasador Andreea Păstârnac a amintit invitaților despre evenimentele realizate în anii precedenți în cinstea poetului Mihai Eminescu la Zeebrugge cu participarea actorilor Anca și Doru Zaharia și a traducătorului Jean-Paul Van der Elst, dar și despre aplicația « Mihai Eminescu, întreagă opera » prezentată invitaților de către cercetătoarea Ovidiana Bulumac din partea Academiei Române.

În acest an, somptuosul salon al Reședinței Ambasadorului României în Regatul Belgiei a primit în atmosfera sa de descendență arhitecturală Beaux-Arts a anilor glorioși, în edificiul construit de arhitectul Éd. Keyaerts, respectul și atenția numeroșilor invitați pentru prelegerea „Literatura română contemporană în Belgia” susținută de prof. Mirela Niță-Sandu și dialogul cultural deschis pe marginea receptării culturii române în comunitățile din diaspora alături de scriitorii Andrei-Paul Corescu, Simona Gânj, Ligia Monica Mateiu și Cristina Pop. Expoziția de desene „Scriitori români văzuți de artiști europeniˮ a conferit întâlnirii împlinirea artistică prin prezentarea portretelor marilor autori români oferind astfel evenimentului aura protectoare a unei identități consacrate atât pe plan național, cât și european.

Studiul de caz al literaturii române în Belgia, prin creațiile autorilor prezenți a permis analiza și localizarea actului creator ca emergent din făptura omului contemporan pe calea transculturalității. Punctele cardinale pe care invitații le-au reprezentat oarecum din perspectiva originii lor s-au amestecat pe harta țării de expresie literară, chiar dacă ei scriu în limba română, proza sau poezia lor este puternic influențată de mediul în care trăiesc și de parcursul literar ce îi recomandă.

Poetul Andrei-Paul Corescu, prin poeziile dedicate lui Nicolae Bălcescu și puternica imagine definitorie cultural a « pământului de sub unghii » ne-a transferat sub zodia paternității fizice a poeziei prin paralela pașoptistă și imaginea unui exil cântărit cu iscusință. Simona Gânj a atras publicul participant înspre eternul feminin al prozei românești, ea însăși o continuatoare a psihanalizei literare după Hortensia Papadat-Bengescu și într-o tainică măsură a lui George Călinescu prin pasajul femeii cu multe vieți conectat la acel matriarhal specific picturii lui Grigorescu. Ligia Monica Mateiu, un om universal al științei și literaturii ne-a atras oarecum într-un laborator al creației dincolo de bariere lingvistice regionale ale țării Zarandului sau de limitele teritoriale continentale pe care le-a pătruns de-a lungul carierei sale pentru o performanță științifică și o literatură originală prin „Molitur Memoria”. Cristina Pop a dat curs căutărilor poetice dincolo de cuvintele ce ne căptușesc cotidianul în mod predictibil și a poposit în proza scurtă pentru a identifica din ce alte ființe dinaintea lui este făcut pentru aceste timpuri eul scriitor. În încheiere, intervenția doamnei Cristina-Alice Toma, lector de limba română la Université Libre de Bruxelles ne-a reașezat în matca filozofiei culturale eliadești, a lui « Tinerețe fără tinerețe », a demersului cultural ca inovație, agent de întinerire a societății și spiritului creator.

Apoteotic, în lumina poetică veșnică a marelui Nichita amintit de distinsa doamnă Adriana Pietrareanu: “ Cel mai frumos catren, de-aș fi în stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri : Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși. » seara s-a încheiat într-un cerc concentric inițiativei de a apropiere a culturii române celor prezenți și căutători de sens în marea de simboluri culturale din care printr-un semn subtil ne distingem personal și comunitar, universuri în Univers.