Ce faci?

Ce faci?
Eu îmi petrec timpul, iubindu-te.
Am căutat în caseta noastră cu amintiri
ceva legat de noi.
Am găsit primul sărut.
Unde-mi erai?
Unde ți-am fost?
Țin minte că marea
avusese o zi agitată,
nu avea chef de iubirea noastră.
A trimis rechinii inchiziției să ne despartă.
Ne-am retras pe faleză,
departe de ea
și am făcut dragoste.
Câtă invidie am declanșat,
un val mare ne-a acoperit păcatul.
Ne-au dispărut urmele,
umbra trupurilor noastre s-a șters.
Am rămas fără acele amintiri,
dar încă mă ard buzele
de arșița sărutului tău.

E toamnă.
Hai să ne acoperim trupurile cu ceva,
cu zâmbetul tău,
haina mea de sărbătoare.
Când te-am cunoscut…
Dar oare te-am cunoscut
sau trăim iubirea altor timpuri?
Dumnezeu m-a avertizat
să fiu atent cu diminețile tale,
să te îmbrac în petale de mac.
Buzele să-mi fie un lan de grâu.
Ești atât de frumoasă când dormi,
de câte eternități te privesc
și câte te voi mai privi?