Ciorăscu Alexandrina: „Pădurea Asumaților” de Alexandra Felseghi, în viziunea Andrei Măjeri

Pe data de 17 septembrie 2025, în cadrul festivalului Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, a fost prezentat spectacolul „Pădurea asumaților” pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, producție a Teatrului Municipal „Matei Vișniec” din Suceava. Autoarea textului este Alexandra Felseghi, iar regia este semnată de Andrei Măjeri.

Regizorul aduce pe spațiul scenic probleme actuale ale societății contemporane, precum manipularea oamenilor, idolatrizarea figurilor de tip „guru” și falsa promisiune a acestora de a rezolva problemele altora. Prin „Pădurea asumaților”, Andrei Măjeri poartă un dialog cu spectatorii, prin spectacol, ridicând întrebarea: „Ce s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat dacă nu suntem atenți?”

Încă de la început, imaginea vizuală a scenei, este compusă dintr-o casă fiind amplasată pe partea stângă, cu scări și o încăpere care este vizibilă când se aprinde lumina, printr-un perete frontal din pânză transparentă, trei brazi poziționați diferit (unul în spate și doi în față, unul dintre ei indică direcții opuse, sugerând ideea unei intersecții de drumuri, două stânci și un strat subțire de pământ pe podea care sugerează spațiul natural. Pe parcurs, decorul este modificat: apar elemente noi, precum tirul cu arcul și stativul, arcuri cu săgeată, frânghiile de antrenament scoase de sub casă la scena taberei feminine, și ciubărul din partea dreaptă.

Spectacolul este o comedie ironică-absurdă, acesta abordează temele precum – puterea, influența, vidul existențial și manipularea – păstrând atenția spectatorului fără a judeca direct situațiile. Jocul de lumini susține atmosfera pădurii, tonurile calde se sting atunci când acțiunea se mută către altă tabără sau sectă, iar nuanțele reci, sugerează spațiul nocturn în pădure. Culoarea roșie, mov și roz sugerează ritualurile(petrecerile). Muzica are un rol aparte, adaugă nuanțe emoționale. Pe lângă melodiile cu influențe spaniole și accente de folclor românesc –elemente ce dezvăluie stilului deja cunoscut al regizorului – apar și momente a cappella interpretate de actori, care sporesc autenticitatea și energia scenică. Fundalul sonor cuprinde sunete, ciripit de păsări, bassuri discrete, ce dau intensitate scenelor, iar la început se aude o piesă clasică, care creează o atmosferă „de început de lume”.

Acțiunea are loc într-o pădure împărțită în două tabere: masculină și feminină. Tabăra bărbătească, aflată în exterior, este alcătuită de antrenamente brutale și încercări de a demonstra virilitatea, ironizând stereotipurile bărbatului „alpha”. Tabăra feminină, în schimb, ocupă interiorul casei și propune un spațiu al ritualurilor, al lecțiilor forțate despre feminitate și al activării „energiei pântecului” – o ironizare a clișeelor despre femeia ideală. Un personaj aparte este ursul – observator și comentator ironic al întregii acțiuni. El traversează taberele, participă la discuțiile despre iubire și face gesturi amuzante, devenind un element de distanțare și satiră.

Prin jocul actorilor – bogat în mișcări și replici. Publicul recunoaște în cele două tabere o metaforă a sectelor moderne și a dependenței de modele false. Spectacolul demonstrează faptul că oamenii de astăzi se lasă ușor manipulați de figuri aparent autoritare, de rețele sociale și de științe fake, pierzându-și puterea si capacitatea de a-și asuma propriile decizii și de a-și construi singuri viața.

Spectacolul transmite mesajul că oamenii preferă să fie ghidați de alții, în loc să își rezolve singuri problemele, fie că urmează un lider, gadget-uri, știri, stereotipurile sau chiar persoane obișnuite, fără să conștientizeze că astfel devin pradă ușoară și momeală pentru manipulare. De aceea vă las să răspundeți singuri la întrebarea regizorului: „Ce s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat dacă nu suntem atenți?”

Distribuția: Galina, trainer de feminitate: Clara Popadiuc; Arian, trainer de masculinitate: Cosmin Panaite; Ana: Cristina Florea; Clara: Diana Lucaci; Nora: Maria Teişanu; David: Bogdan Amurăriței; Emilian: Răzvan Bănuț; Felix: Horia Butnaru; Adelin: Alexandru Marin; Lucian: Cătălin Ştefan Mîndru;

Regia: Andrei Majeri; Scenografia: Sabina Reus; Coregrafia: Alice Veliche; Muzica: Magor Bocsárdi; Lighting design: Sabina Reus; Asistența de regie: Cezara Ojog;