Isabela Robu: „Festivalul de debut al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM”

În anul 1992 se înființa Memorialul Ipoteşti care aparține de Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu – Botoșani, care își propune ca, pe lângă tradiţionala activitate muzeală, să desfășoare proiecte culturale centrate pe cercetarea biografiei şi operei eminesciene, fiind deschiși manifestărilor din diverse domenii ale expresie artistică.

Manager al Centrului Naţional de Studii Mihai Eminescu este în prezent doamna Ala Sainenco, dăruind timp și suflet proiectelor pe care le implementează. Memorialul Ipotești dispune de Casa părintească și Bisericuța familiei Eminovici ca obiective muzeale. La acestea se adaugă biserica nouă, casa țărănească de epocă și biblioteca națională de poezie, precum și muzeul Mihai Eminescu care au devenit obiective turistice în perioada 1992-2000. Proiectele culturale ale Memorialului Ipoteşti includ organizarea de simpozioane, cursuri de vară, tabere de creaţie, expoziţii temporare şi spectacole.

Festivalul de debut al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, organizat în cadrul ediției a 25-a a Zilelor Eminescu, face parte din proiectele ambițioase ale Memorialului.

În cadrul activităților desfășurate în zilele 13 și 14 Iunie, Festivalul de debut a inclus ateliere de Spoken word, coordonate de Cosmin Perța în colaborare cu Iulian Morar, iar serile au fost încheiate cu performance al poeților invitați.

Timpul petrecut împreună le-a oferit ocazia poeților să se cunoască, să își citească volumele, să descopere și să-și manifeste așteptări legate de lumea literară la care aspiră și să viziteze muzeul, bisericuța familiei și lacul pe care l-au descoperit încărcat de flori de nufăr.

Anul acesta au fost în concurs 33 de volume, trimise de autori sau edituri, ori propuse de membrii juriului constituit din  Al. Cistelecan (critic literar, prof. univ. dr., Târgu Mureș), Mircea A. Diaconu (critic literar, prof. univ. dr., Suceava), Alex Goldiș (critic literar, lect. univ. dr., Cluj-Napoca), Mihai Iovănel (critic literar, dr. cercet., București), Andreea Pop (dr., Cluj-Napoca), Adriana Stan (președinta juriului; critic literar, lect. univ. dr., Cluj-Napoca), Andrei Terian (critic literar, prof. univ. dr., Sibiu).

Ceremonia de decernare a Premiului a fost precedată de un performance pe versuri de Mihai Eminescu, susținut de poeți debutanți editorial în anul 2022, prezenți la Ipotești, ca urmare a invitației organizatorilor evenimentului.

În 15 iunie, în cadrul mesei rotunde, vocea critică a fost prezentă în deschidere prin Adriana Stan, președintă a juriului concursului, care, succint, a trecut în revistă cele două direcții prezente în volumele aflate în concurs. Prima este longevitatea biografismului visceral, prezent în poezia optzecistă unde era marcat de restricția spiritului militant, dornic să sprijine activ comunități sociale și să pledeze împotriva discriminărilor. A doua este tema marginală care se detașează clar din punct de vedere productiv estetic.

A fost semnalată omogenitatea abordării în volume. S-a constatat numărul mare de autori debutanți în ultimii doi ani, probând caracterul centrifug al formulelor poetice, cum spune Adriana Stan. Totuși, a ținut să specifice domnia sa, biografismul tinde să-și piardă aura, ceea ce poate fi dovadă de autosuficiență. Limbajul de revoltă adolescentin de la începutul anilor optzeci a dispărut și e înlocuit de o notă melancolică. Pandemia a facilitat reîntoarcerea la poezia eului și puține volume aflate în concurs confirmă tendința de a ieși în  afara propriei fortărețe, ceea ce se traduce într-un chestionar lucid al structurilor care încastrează identitatea poetică.

Criticul Mircea Diaconu a vorbit despre direcțiile majore  ale poeziei marginale care ideologizează gradul de emoție  al unui volum din construcție, susținând punctul de vedere expus anterior.  Totodată constată că a dispărut critica de întâmpinare, care nu mai are forță și nici credibilitate. Importantă, din perspectiva criticului, fiind existența grupurilor de cititori care aderă la poezia nouă, ceea ce poate fi privit în cheie optimistă. Actul creativ nu ține de spațiu și nici de vârstă, mai spune Mircea Diaconu, menționând volumul Andei Vahnovan care a consemnat poetic evenimente din perioada de anarhie (din Republica Moldova), ca manifest către neuitare.

La întrebarea de ce scrieți, adresată de Adriana Stan încă de la început poeților aflați în concurs, poeții prezenți au răspuns întrebării adresate de Adriana Stan cu emoție și entuziasm, așa cum le stă bine unor debutanți, definindu-se prin apartenența la cenacluri literare, generație care  trece printr-un clivaj identitar, prinși într-un flux creativ, dornici de a-l traduce pe Dumnezeu într-un limbaj artistic ușor abordabil, tentați de tratarea cu umor a angoaselor existențiale, prinși în jocul măștilor identitate generate de subcultură, iubitori de muzică și de muzicalitatea textului clasic sau tentați să-și pună întrebări într-un discurs interior care prinde formă.

Criticul  Mihai Iovănel a susținut spusele Adrianei Stan. Biografismul anilor optzeci e prezent în poezia contemporană și poezia biografistă are nevoie să fie socializată în forme constructive, nevoia unei ironii anticomuniste, spre exemplu. Nu sunt multe edituri care publică debuturi. Anul acesta au excelat calitativ și cantitativ Editura OMG, Casa de pariuri literare și Charmides, a conchis criticul.

Criticul Alexandru Cistelecan a felicitat organizatorii pentru că au reușit să mobilizeze un număr mare de debutanți. Relevantă este în opinia acestuia noua fiziologie a biografismului mininalist din debuturile anului 2022. Totuși, consideră că pe latura biografistă s-a  ajuns un plafon.

Andreea Pop a felicitat organizatorii festivalului, constatând că s-a coagulat o comunitate a poeților în zilele petrecute la Ipotești. Practicile poetice diferite ale debutanților au îngreunat sarcina juriului. Poezia e mai dinamică decât proza, consideră Andreea Pop, descoperind voci diferite, ceea ce confirmă că  lucrurile se mișcă. Aceeași constatare o face și pentru critica de întâmpinare. Poezia reflectă schimbările tehnologice, cu o notă postumanistă.

Criticul Alexandru Goldiș afirmă că volumele aflate în concurs reflectă schimbarea sensibilității literare în ansamblul ei.  O direcție clară e poetica biografistă a eului cu pondere ideologică, o poetică a politicii identitare ca încercare majoră de a accepta că se poate face poezie de calitate fără a vorbi de estetic. Sau poezie reflexivă, pornind de la agenda socială care e consemnată în poezie. Există în rândul volumelor nominalizate și agenda legată de identitatea sexuală.

Se scrie poezie didacticistă și moralizatoare și sub cupola acestor mize observă că se poate face literatura de bună calitate. 

La finalul discuțiilor purtate la masa rotundă, ca urmare a deciziei juriului (prezent fizic sau online), a fost făcută cunoscută lista scurtă a nominalizărilor la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM  pentru anul 2022:  Alexandru Adam, „Stilizări, ap.”, frACTalia; Mihnea Bâlici, „Cazzo”, OMG; Raluca Boantă, „La marginea bună a corpului”, OMG; Radu Demetriades, „Gioco din mano”, Dezarticulat; Nóra Ugron, „Orlando Postuman”, frACTalia.

Laureatul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM a fost Mihnea Bâlici cu volumul „Cazzo” publicat la OMG.

Închei în notă optimistă, promițându-mi să citesc volumele aflate în concurs, nu doar pe cele nominalizate, pentru a înțelege mai bine spusese juriului care a omis să facă Laudațio volumului ales, așa cum așteptau toți cei prezenți în sală.