Când încântarea este pusă pe portativ – Concert coral de primăvară

Înainte de a o putea exprima în cuvinte sau orice altă formulare inteligibilă, încântarea ia forme sonore. Oricui i s-a întâmplat cel puțin o dată în viață să fie atât de cuprins de fascinație în fața a ceva frumos, sau bun, sau adevărat, încât să nu poată traduce starea în cuvinte, ci să spună doar: Uau! Ooo! Etc. Abia după dezmeticirea din vârtejul emoțional reușești să te exprimi în articulații care explică rațional trăirea avută. Artistul este naivul care trăiește un astfel de extaz în fața frumosului ori de câte ori îl întâlnește.
Prin excelență, artistul-creator de muzică este cel care știe intuitiv că cea mai adecvată modalitate de a exprima mirajul, atunci când frumusețea îi atinge sufletul, este sub formă sonoră. El trece însă dincolo de instinctul primar care produce sunete preraționale și, unind simțirea cu rațiunea, punându-și în alertă întreaga imaginație, creativitate și pricepere, găsește cele mai potrivite sunete, le transformă în discursuri sonore care pot exprima inexprimabilul și le așează pe portativ. Artistul-interpret este cel care înțelege acest fel de a creiona frumosul și mijlocește pentru noi, prin interpretarea unei partituri, întâlnirea cu arta sonoră, cea mai directă cale de a ajunge în inima fascinației.
O astfel de călătorie, în centrul fascinației, prin intermediul muzicii, vă propune Corul Academic ,,Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat ,,Moldova” din Iași, împreună cu soliștii săi: Daniela Goria (soprană), Liviu Muntean (tenor) și Silviu Cilinschi (bas), în concertul de sâmbătă, 6 martie, ora 19, sala ,,Eduard Caudella”, Casa Balș, susținut sub conducerea muzicală a dirijorului Bogdan Cojocaru, alături de pianistul Ciprian Ciotloș.
Așa cum ne-au obișnuit deja, printr-un program coral rafinat, elegant și ofertant, intitulat Concert coral de primăvară, membrii formației vocale de prestigiu prilejuiesc de fapt întâlnirea noastră cu cele mai alese sonorități născute de această dată din admirația frumosului. Adunate din culturi muzicale diferite, bijuteriile corale regăsite sub afișul acestui concert alcătuiesc o adevărată semantică a cuvântului încântare. În mod pragmatic, ele transpun în arhitecturi sonore diverse trăiri copleșitoare, izvorâte din cele mai firești motive care produc farmec în sufletul nostru: primăvara, florile, chipul mamei, feminitatea, iubirea.
Notația muzicală a făcut posibil să ajungă până la noi capodopere muzicale din timpuri îndepărtate. Astfel, prin cele șase madrigale, prezentate în prima parte a concertului coral, avem acces la rezonanțe renascentiste, ce vorbesc despre frumusețe într-un limbaj nobil, măiestrit, complex. Vocală prin excelență, umanistă în concepția asupra lumii, muzica acestora ne dezvăluie faptul că, pentru renascentiști, încântarea lua, mai presus de toate, forma discursului armonic. Sentimentul de copleșire în fața frumosului se transforma de cele mai multe ori în ,,sentiment armonic”. Arhitecturile muzicale născute din înlănțuirile armonice clare, suprapunerile melodice suple, cadențele finale precise, ce însoțesc un discurs melodic simplu, fără efuziuni patetice, fără accente dramatice, constituie în definitiv o invitație la contemplare. Așadar, fie că vorbim despre frumusețea ca imitație a naturii, fie că vorbim despre frumusețea ca proporție și armonie, fascinația dată de acest ideal este prezentă în prima parte a concertului prin intermediul următoarelor madrigale: Ogni belta (Giovanni Pierluigi da Palestrina), Languir me fais (Claudin de Sermisy), Il bianco e dolce cigno (Jacques Arcadelt), Mignonne, allons voir si la rose (Guillaume Costeley), Vezzosette ninfe e belle (Giovanni Giacomo Gastoldi). Între ele, se strecoară discret și o pagină de umor muzical franțuzesc rafinat prin madrigalul La, la, la, je ne l’ose dire (Pierre Certon).
În următoarea piesă din program, Printemps, ce aparține ciclului Six Chansons, scris pentru cor a cappella, pe versurile lui Rainer Maria Rilke, compozitorul expresionist Paul Hindemith propune o altă formă de exprimare a ineditului. Îmbinând sonorități ale cântului gregorian cu cele ale cântului popular german la care se adaugă sobrietatea gândirii baroce, într-un discurs armonico-melodic ce doar sugerează un centru tonal, autorul pare să spună că uneori experiența emoțională depășește atât de mult puterea de expresie încât cea mai firească atitudine este reculegerea.
Glasul se îndulcește, discursul melodic devine nostalgic, rezonanțele sunt intime, pentru că în continuarea programului este evocat dorul unei mame. Versurile lui Gavril Rotică intitulate Mama l-au inspirat pe Ioan Dumitru Chirescu să compună o melodie accesibilă, cantabilă. Pentru a exprima însă emoția unei întâlniri aievea cu chipul trist al mamei, compozitorul alege timbrul cald de bariton (regăsit sub forma unui solo, acompaniat de cor mut pe patru voci) ca fiind cel mai potrivit pentru a reda profunzimea sentimentelor creionate aici.
Călătoria către inima fascinației, pe care o descriam la început ca stare exprimată cel mai fidel prin intermediul discursului sonor, se împlinește spre finalul acestui concert prin prezentarea câtorva imnuri care glorifică frumusețea creației. Pentru un scurt moment poposim în spațiul american. Aici, imnul religios For the beauty of the earth, compus de John Rutter, propune chiar acest lucru: o oprire pentru a putea admira în liniște frumusețea pământului, cu toate binecuvântările sale. Forma de exprimare sonoră a mirajului îmbină o melodică expresivă, expansivă, cu o ritmică vivace și chiar sincopată atunci când compozitorul dorește să pună în evidență ideea centrală: ,,acesta este imnul nostru de laudă, plin de bucurie”.
Recunoscută pentru entuziasmul debordant, muzica lui Joseph Haydn vine să încununeze, dar și să recapituleze parcă toate sensurile expresiei sub care am definit muzica acestui program coral, dedicat primăverii. Încântării, nuanțate mai sus prin miraj, admirație, contemplare, reculegere, fascinație ș.a., i se adaugă aici bucuria și voioșia care deschid perspectiva către dialog vocal și vocal-instrumental, sonorități luminoase, dinamică de nuanțe spectaculoasă. Una dintre cele mai tipice exprimări ale spiritului clasic, lucrarea The Jahreszeiten constituie un oratoriu în patru părți, ce corespund celor patru anotimpuri, compus după poemul englezului James Thomson. Strălucirea și concizia muzicii clasice încheie în mod firesc un concert care invită, așa cum am subliniat, la a audia adevărate forme sonore ale desfătării sufletești, prin cele trei coruri ce aparțin secțiunii întâi a oratoriului menționat: Komm, holder Lenz (Chor no. 2), O wie lieblich ist der Anblick (Chor no. 8) și Eviger, mächtiger, gütiger Gott! (Chor no. 9). Expresia exuberantă, plină de viață izvorăște în final sub forma unui imn impozant, ale cărui versuri proclamă: ,,Onoarea, lauda și cinstea să fie ale veșnicului, atotputernicului și plin de bunătate, Dumnezeu!”.
Așadar, vă invităm la un Concert coral de primăvară, susținut de Corul Academic ,,Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat ,,Moldova” din Iași, împreună cu soliștii: Daniela Goria (soprană), Liviu Muntean (tenor) și Silviu Cilinschi (bas), în seara zilei de sâmbătă, 6 martie, ora 19, sala ,,Eduard Caudella”, Casa Balș, sub conducerea muzicală a dirijorului Bogdan Cojocaru, alături de pianistul Ciprian Ciotloș. Ascultându-l, suntem convinși că, prin sunetul produs de palmele care aplaudă, puteți să vă aduceți propria contribuție la completarea tabloului sunetelor ce exprimă încântarea.

O prezentare atât de elaborată pentru un repertoriu atât de bine ales care își propune să reimprospăteze memoria muzicală și să dea sens arhitecturii baroce definită de rigorile contrapunctice atât de benefice publicului contemporan!
Regăsesc titluri abordate dar și sonorități noi care mă determină să le ascult în interpretarea acestor minunati soliști , care prin tehnica lor vocală reușesc să rezoneze cu sufletele ascultătorilor!
Vă doresc o seară memorabilă!