TIMPUL – 145 de ani de existență

Astăzi se împlinesc 145 de ani de la primul număr al Revistei TIMPUL.
Timpul a apărut la București, actualmente revistă culturală cu sediul la Iași.
Apare într-o primă etapă între 15 martie 1876 și 17 martie 1884. În martie 1884 are fuziunea cu ziarul Binele public apărând în locul lor noul ziar România.
Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele inițial, Timpul, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900.
Din 15 decembrie 1900 apare sub numele de Conservatorul până la data de 15 noiembrie 1914.
După 1990 este reînființat la Iași, cu titulatura de revistă culturală.
La Timpul au activat mari personalități precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
Doresc vă aduc în atenție un fragment din articolul ”Hypnotismul – Conferința domnului Titu Maiorescu” (hypnotism = totalitatea fenomenelor caracteristice hipnozei) publicat în Timpul în 17 aprilie 1882.

”Explicație.
De magnetism nu poate fi vorbă la oameni sau la animale; nu există acel fluid particular psichic sau magnetic pe care mulți și-au bazat explicările, necunoscěnd causa simplă și naturală care lucrează in fondul aparentului prodigiu. Spiritul științific e in contra acestei explicări intreținută de necunoștința legilor fisiologice. S’a pretins că magnetizatorul trebue să aibă o voință tare ca să poată comunica găndurile lui mediului pe care’l magnetizează; că dubiectul de magnetizat trebue să aibă incredere in puterea magnetizătorului. Nu e vorbă de incerdere și neincredere, in producerea fenomenului, nici de persoană specială care să-l provoace: e un mers cu totul natural, e causă și efect.
Inainte de a ne mira de hypnotism sau de somnul artificial, ar trebui să fim mirați de somnul natural; căci nu e nimic mai miraculos decăt diversele manifestări naturale de cari suntem isbiți necontenit, dar cu cari obicinuindu-ne, nu ne mai impresionează. Minunea am pute-o citi de fie-care pagină a vieții noastre de toată ziua.
Ar fi neapărat de dorit ca fisiologii să se fi ocupat mai mult cu această stare de intrerupere psihică numită somn.
Iată totuși o explicațiune științifică, indestulătoare pentru dorința noastră de-a cunoaște causa materială a fenomenelor.

Pentru a ieși somnul se cere, in starea fisiologică a ființei vii, o schimbare de natură chimică, care se produce, prin faptul activității cerebrale, in pătura cenușie a creerilor mari. Vieața in toată intregimea ei nu e decăt o transformare chimică neintreruptă. Intre oxigenul din aer tărit de săngele roșu prin respirațiune și intre elementele de combustiune ale organelor se intămplă un proces de ardere neincetată, care prouce căldura animală și care in creeri devine conștiință, cugetare și voință. Materiile produse prin acea ardere fisiologică, cenușa aceea de combustiune, se grămădește in tot organismul, deci și in stratul celulelor cenușii: acestea incetul cu incetul perd activitatea lor psihică sau putința de a putea vibra cu inlesnire; curenții centripeți slăbesc, impresiunile din afară devin mai intunecate; comunicațiunea cu celulele centrale, optice, acustice de la baza creerului, se intrerupe și lumina conștiinții e prin urmare stinsă, ceeace dă ca rezultat somnul.
In timpul somnului, fluxul de sănge arterial care vine la creer e cu mult mai mic decăt in starea de activitate psichică; temperatura creerului scade puțin; celule cenușii nu mai sunt tare stimulate de acel curent arterrial să e constatat in adevěr că cerebrul in stare de somn devine anemic.
Cenușa organică, care intunecă conștința, este culeasă, este absorbită de vase incetul cu incetul in timpul repaosului și eliminată apoi prin acțiunea rinichilor și anume cenușa cerebrală e eliminată sub o formă de fosfață. Cand aceestă eliminare s’a făcut și cănd fluxul arterial își iea din nou forța lui normală, temperatura creerilor se ridică puțin, combustiunea fisiologică devine mai activă, rațiunea și conștiința se restabilesc și atunci somnul fuge. Drumul impresiunilor, aduse la nervi la stratele de jos ale creerului și de aci la pătura cenușie, este acum deschis. Toate acele impresiuni se transformă in idei, in sentimente și acte conștiințioase, ceea ce inseamnează că eul este deștept.
Din cele expuse rezultă dar, că căte ori vom putea să provocăm starea de anemie trecětoare a creerului, de căte ori vom fi in stare, prin oarecari mijloace apropiate, să micșorăm sau să paralisăm momentan activitatea celulelor cenușii, de atătea ori vom produce in mod artificial starea numită somn.

Somnul poate fi produs in mod artificial bunioară prin cloroformizare: aburii cloroformului ca or-ce alt gaz nerespirabil, ca hidrognul, ca acidul carbonic, se leagă de celulele săngelui, se grămădescu in curentul circulator și impiedică oxidarea, prin urmare micșorează fluxul arteria către creeri, deprimă activitatea cerebrală și aduce somnul. In starea aceasta, ca și in somnul natural, impresiunile cari vin prin nervii centripeți nu produc fenomene conștiințioasě. Dar nu numai cloroformul poate adormi. Un discurs monoton, o privire mai mult timp ațintită asupra aceluiași lucru sau, in genere, ori-ce impresiuni repetate in acelaș fel, micșorează de asemenea fluxul săngelui către creer, face să amorțescă celulele perceptive de la baza creerului precum și celulele cenușii, ce se țin legate de acestea și să aducă prin urmare somnul. Căntecul monoton al doicilor, cu « Nani, Nani» la leagănul copiilor și mișcarea cadențată a leagănului in acelaș fel, sunt mijloace de-a provoca somnul.
In intervalul acela de somn provocat se produce dar un fel de paralisie trecětoare; o paralizie optică, acustică, tactilă și in genere sensorială.
Așadar, fenomenele hypnotismului sau al somnului artificial, țin de starea de anemie sau de amorțire momentană a creerului mare, stări provocate printr’o privire fixă, prin vederea unui obiect animat de o rotație uniformă, prin o concentrare escesivă a atenției, prin or-ce mijloc in fine, care deprimă curentul circulator al creerului, care amorțește celulele cerebrale sau ale vieții impresionabile.”

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Timpul_(ziar), https://bibgtkneamt.ebibliophil.ro/cauta?q=Ziar+TIMPUL.
Răspunsuri