Un nou început

     Începuturile sunt, mai mult sau mai puțin, dificile. Provocatoare. Înțesate de necunoscut și curiozitate, euforie și neliniște. Fie că vorbim despre începutul anului școlar, universitar, prima zi la noul loc de muncă sau o nouă relație de iubire ori prietenie, începuturile reprezintă o nouă pagină din jurnalul vieții fiecăruia dintre noi. Pentru mine, cel mai frumos început este cel de primăvară.

     Se spune că odată cu venirea primăverii întreaga natură se trezește la viață. Și nu este doar un mit. Dacă vei privi în jurul tău, vei observa ghioceii care se ridică plăplând din pământ, vei admira lalelele cu a lor feerie de culori și te vei putea bucura de razele unui soare blând (și de o doză progresiv crescândă de vitamina D – să sperăm). Dar pentru a putea “vedea”, trebuie să știi “unde” să privești. Iar acest lucru îl poți afla deseori prin intermediul cărților de dezvoltare personală.

     Am ales pentru această recenzie 5 cărți de dezvoltare personală care – împreună, dar și separat – reprezintă instrumente utile pentru a-ți clădi o viață (mai) bună, cu un nivel redus de stres și o serie de obiceiuri sănătoase. Dar bineînțeles, pentru ca acest lucru să devină realitate, trebuie să “vezi” lumină acolo unde domină întunericul, oportunități acolo unde apar doar obstacole și o fereastră deschisă într-o cameră închisă cu cheia. Și, mai important, trebuie să crezi. În tine.

     Atomic Habits:schimbări mici, rezultate remarcabile este prima carte din acest gen pe care am abordat-o, nefiind foarte încrezătoare în afirmația de pe copertă (“O cale ușoară și eficientă de a-ți forma obiceiuri bune și a scăpa de cele proaste”). Și totuși am citit fiecare capitol, schemă sau tabel cu răsuflarea tăiată, încercând să absorb – asemeni unui burete – cât mai multe informații pe care să le încui într-un loc secret în mintea mea, neatins de uitare. Cartea se concentrează asupra formării unor obiceiuri sănătoase, durabile prin mici schimbări ale modului de viață, concepțiilor sau perspectivelor. Și, pentru ca procesul să nu pară unul dificil, te învată 4 pași simpli prin care poți pune în aplicare acest plan: indiciu – dorință – reacție – recompensă.

     „Un obicei nu doar produce rezultate, ci te și învață ceva extrem de important: să ai încredere în tine. Vei începe să crezi că poți face un lucru. Când voturile se adună, iar dovezile încep să se schimbe, ți se vor schimba și convingerile” (Atomic Habits:schimbări mici, rezultate remarcabile, 2019).

     Aș putea să îți ofer mai multe detalii, dar nu vreau. Ți-aș strica întregul proces de autocunoaștere și self-improvement (sau, mai bine spus, trebuie să trăiești această experiență tu cu tine, fără intermediari). Țin să menționez doar următorul detaliu – la fiecare sfârșit de capitol vei regăsi un “Sumar de capitol” în care sunt prezentate principalele idei cu care ar trebui să rămâi după parcurgerea respectivelor pagini. Un fel de take home message, nu?

     În aceeași notă și cam cu același scop este scrisă și cartea “Omul devine ceea ce gândește” de James Allen. Un bestseller de mici dimensiuni, cu scris mare și împărțit în 7 capitole care ne reamintește că “Mintea este puterea stăpână care modelează și face,/ Și omul este Mintea, și mereu ia/ Unealta Gândului și, modelând ceea ce vrea,/ Aduce o mie de bucurii, o mie de rele;/ El gândește în secret și se întâmplă;/ Mediul înconjurător nu este decât oglinda lui” (Omul devine ceea ce gândește, 2022).

     În centrul acestei mici, dar cuprinzătoare lucrări este gândul și legătura sa cu caracterul fiecărei persoane, circumstanțele în care ne putem regăsi sau pe care le putem influența zi de zi, sănătatea fizică și mentală, diverse scopuri pe care dorim să le atingem la un moment dat, viziuni și idealuri, respectiv serenitatea (sau liniștea minții).

     Sub o nuanță idilică, într-o manieră oarecum literară, vei descoperi și înțelege câteva idei despre cum îți poti canaliza gândurile către bine, frumos, fericire sau productivitate și vei conștientiza că noi reprezentăm defapt materializarea gândurilor noastre, suma ideilor pe care le conștientizăm (sau nu).“Visează vise mărețe și, așa cum visezi, așa vei deveni” (Omul devine ceea ce gândește, 2022).

     Iar dacă preferi o sesiune de coaching one-to-one (unu la unu) realistă, dură, adaptată lumii moderne, atunci Unfu*k yourself. Eliberează-ți mintea și trăiește-ți viața reprezintă doza de șoc de care ai nevoie. Un must-have în biblioteca fiecărui tânăr (și nu numai), acest ghid de dezvoltare personală îți deschide ochii în privința singurului obstacol care se află între tine și tot ceea ce poți realiza în această viață: TU. Pe parcursul cărții, va trebui să înveți și să începi să aplici următoarele 7 lecții:“Vreau”,“Sunt programat să câștig”,“Dețin controlul”,“Accept incertitudinea”,“Eu nu sunt gândurile mele, sunt acțiunile mele”,“Sunt perseverent”,“Nu aștept nimic și accept totul”.

     Trecerea de la a avea o idee la a pune în practică semnifică defapt depășirea zonei noastre de confort. Cu toții avem planuri mărețe, vise la care ne gândim că poate într-o zi vor deveni realitate, dar câți dintre noi trec la acțiune? De câte ori nu ți-ai pus întrebarea “ce-ar fi dacă…” fără a lua inițiativa? Și pentru a te ajuta să-ți depășești barierile pe care ți le-ai ridicat (fără să realizezi, bineînțeles) singur, citește următorul paragraf – jurnal personal:

     Unfu*k yourself. Eliberează-ți mintea și trăiește-ți viața a fost acel fitil de care aveam nevoie pentru a reaprinde un foc pe care îl credeam stins – scrisul. Din clasa a V-a am iubit scrisul și cititul (până atunci aceste activități erau o corvoadă, o pedeapsă pe care încercam să o evit cât mai des) și mi-a fost foarte ușor să mă exprim în acest mod. Când scriu, subconștientul meu preia controlul degetelor și încep fie să tastez, fie să aștern pe hârtie cuvinte, care se transformă în propoziții, fraze, paragrafe, asemeni unei vrăji pe care o rostești involuntar, iar la sfârșit are loc magia.

     Acum, întreabă-te, care este acel lucru pe care trebuie să îl faci pentru a fi fericit? La ce visezi cu ochii deschiși, sperând ca într-o bună zi să devină realitate? Trezește-te și începe să muncești pentru visul tău. Și nu uita că “Dacă vrei să fii învingător trebuie să-ți asumi că vei fi judecat de ceilalți” (Unfu*k yourself. Eliberează-ți mintea și trăiește-ți viața, 2019).

     În ton cu citatul de mai sus, pentru a avea o viață (mai) bună, (mai) liniștită, împlinită, trebuie să încercăm să avem – în funcție de circumstanțele în care ne aflăm – o doză variabilă de nepăsare. Pare o atitudine pragmatică, dar trăim într-o lume stresa(n)tă, în care întâlnim mulți indivizi și puțini oameni, iar atribute precum inocența sau bunătatea dispar încet încet în detrimentul frustărilor zilnice și a răutății voluntare. Pe cât de trist, pe atât de adevărat. Așadar, pentru a ne păstra o stare de echilibru exterior și interior, este necesară o detașare controlată. Concept subliniat și de Mark Manson în paginile cărții sale – Arta subtilă a nepăsării: o metodă nonconformistă pentru o viață mai bună.

     Într-o notă brutal de onestă, autorul ne învață cum să ne adaptăm la neplăcerile provocate de realitatea secolului XXI, cum să pășim pe pietre fierbinți fără să ne ardem și cum să supraviețuim atunci când totul în jur pare că se destramă – prin arta nepăsării. Și ca în orice formă de artă, sunt necesare câteva elemente-cheie: intuiție, inițiativă, perseverență și multă muncă.

     “Poți deveni propria sursă de inspirație. Poți deveni propria sursă de motivație. Acțiunea e mereu la îndemână. Când singurul indicator al succesului este fă ceva – atunci și eșecul devine un pas înainte” (Arta subtilă a nepăsării: o metodă nonconformistă pentru o viață mai bună, 2017).

     Și pentru că ce este mai bun vine de obicei la final, am păstrat ca ultimă recenzie cartea binecunoscutului medic canadian Gabor Maté – Când corpul spune nu: costul stresului ascuns.

     Aceasta conține o colecție de povești de viață pe cât de interesante, pe atât de triste, care au la bază asocierea între o patologie cronică precum boala Alzheimer, bolile inflamatorii intestinale, scleroza laterală amiotrofică, artrita reumatoidă, sclerodermia sau diferite forme de cancer – de prostată, sân, pulmonar, melanom și o formă de stres, manifestată prin reprimarea furiei, lipsa de inițiativă sau traume psihologice din copilărie.

     Cu o bogată bibliografie științifică, dar și cu trimiteri la Hans Seyle, fondatorul noțiunii de stres, respectiv sindrom general de adaptare, cartea de față reprezintă o culegere de experiențe personale ale unor oameni care s-au confruntat cu evenimente sau situații neplăcute, în urma cărora, sub presiunea unui factor stresant cunoscut sau nu, au dezvoltat diferite boli cronice, majoritatea cu caracter permanent și (uneori) final nefericit.

     O doză de suspans, o fărâmă de mister nu strică niciodată, astfel încât prefer să închei recenzia de față cu următorul paragraf de ținut minte: “Deși smerenia științifică este bine-venită, un model cauză-efect al bolii este în sine o percepție greșită. Nu poate descrie modurile în care sănătatea se transformă în boală sau modul în care boala poate fi transformată în sănătate. Tradiția sufi spune faimoasa poveste din secolul al XII-lea a nebunului înțelept Nastratin Hogea, care, îngenunchiat, căuta ceva sub lumina unui felinar. “Ce cauți?” îl întreabă vecinii săi. “Cheia”, răspunde el. Toți vecinii se alătură căutării, cercetând cu atenție fiecare centimetru de pământ din apropierea felinarului. Nimeni nu găsește cheia. “Stai așa, Nastratin”, spune cineva în cele din urmă. “Unde anume ai pierdut cheia?” “În casă.” “Atunci de ce o cauți aici?” “Pentru că, desigur, pot vedea mai bine aici, sub lumină.” Poate fi mai ușor (și mai satisfăcător financiar) să cercetăm cauze izolate, cum ar fi microbii și genele, dar, atât timp cât ignorăm o perspectivă mai largă, bolile vor fi întotdeauna de etiologie necunoscută. O căutare în exterior, unde lumina strălucește, nu ne va da cheia sănătății; trebuie să privim înăuntru, unde este întuneric de nepătruns”(Când corpul spune nu: costul stresului ascuns, 2021).

     În (loc de) concluzie, putem afirma că dezvoltarea personală a devenit un subiect din ce în ce mai popular în ultimii ani, prinzând contur sub diverse aspecte: de conștientizare a stresului, de adaptare în fața “pericolelor” neprevăzute sau de creare a unor obiceiuri sănătoase și durabile în timp. Am ales acest tip de recenzie acum, la început de primăvară, când întreaga natură revine la viață, șansă pe care fiecare dintre noi o putem transforma într-o călătorie de autocunoaștere, de învățare și șlefuire a celei mai bune variante personale.

     Vorba unui mare clasic… “You don’t have time to be timid. You must be bold. Daring.” (Lumiere, Beauty and the Beast).