Situația romilor din România,

Romii reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate etnică din România. Conform recensământului din 2021, există 569.477 de romi declarați în România, însă aceștia sunt mult mai mulți în realitate. Majoritatea romilor nu se identifică cu propria lor etnie deoarece se tem de consecințe: românii îi vor ridiculiza, discrimina, batjocori și umili din cauza stereotipurilor rasiale, cel mai bine cunoscut fiind acela conform căruia “țiganii sunt hoți”. Consiliul European estimează că în România sunt 2.500.000 de romi ( 12% din populația țării).

Această estimare este foarte credibilă dată fiind situația în care romii sunt puși în România. 62% dintre romi trăiesc în mediul rural, în multe cazuri comunitățile lor sunt situate în zone pustii, în sate mărginașe și/ sau nerecunoscute, la periferia orașelor sau în zonele cele mai sărace, cu cele mai puține resurse ( de exemplu: cartierul Mitică Apostol din Ploiești nu are rețea de apă și canalizare). 77% dintre romii din România trăiesc într-o sărăcie lucie. De asemenea, copiii romi nu au aceleași drepturi la educație ca cei români. În general, aceștia nu învață în aceleași școli cu copiii români. România a fost sancționată de UE din cauza segregării rasiale în școli- o practică dezumanizanta care încă există în secolul 20. Având în vedere că majoritatea romilor trăiesc în mediul rural nu este greu să ne dăm seama de ce inegalitatea persistă. În România, sărăcia rurală este alarmant de ridicată (76% dintre gospodăriile aflate în forme extreme de sărăcie sunt în mediul rural).

În sute de sate/ comune nu există rețea de apă și canalizare. Lipsurile materiale duc la un nivel de stres ridicat pentru copii și uneori aceștia sunt nevoiți să muncească câmpul pentru a avea hrană, astfel timpul pentru școală, pentru învățat și pentru dezvoltarea intelectuală rămâne foarte limitat. Există și alte bariere în ceea ce privește educația romilor: 54% dintre romi nu cunosc limba română, 1 din 5 romi nu-și pot trimite copiii la școală din cauza lipsei de îmbrăcăminte și de resurse ( ex: rechizite, culegeri). Din nefericire, doar 37% dintre romii din România au absolvit școala primară, 6% au absolvit școala secundară, iar 1% au absolvit facultatea. În cazul românilor, aceste procente sunt mult mai mari deoarece românii nu sunt la fel se afectați de sărăcie ( când spunem “români” ne referim la etnie, nu la cetățenie, toți oamenii născuți în România sunt cetățeni români).

În consecință, foarte puțini romi pot ajunge în parlament și în guvern pentru a-și reprezenta etnia și pentru a lua decizii favorabile etniei lor. Nu ajută nici faptul că nu există cote etnice în Parlament ( ar trebui să fie măcar 15% din locuri rezervate romilor). De asemenea, majoritatea patronilor nu vor să angajeze romi din cauza stereotipurilor rasiste, dar și din cauza faptului că aceștia nu au absolvit gimnaziul sau liceul. Romii care eventual reușesc să se angajeze se confruntă cu discriminare și umilință din partea patronilor (sunt plătiți mai puțin decât românii, li se dau job-urile cele mai “de jos” etc), dar și din partea colegilor.

Un studiu din 2019 arată că doar 1 din 10 romi sunt angajați. Romii sunt subreprezentați și în domeniul întreprinderilor, medicinei și educației. Prin urmare, foarte puțini romi se află în clasa intelectuală și burgheză, majoritatea fiind șomeri sau muncitori. Această situație era de așteptat pentru că o societate capitalistă funcționează printr-un sistem ierarhic și discriminatoriu, iar minoritățile etnice sunt mereu pe ultimul loc în această ierarhie.Femeile rome sunt cele mai dezavantajate, discriminate, umilite, neprotejate și ignorate persoane din România. Acestea trebuie să facă față și rasismului și misoginismului extrem din societatea noastră patriarhală și șovinistă.

Femeile rome sunt adesea victimele violenței domestice, abuzului și hărțuirii sexuale, traficului de persoane, prostituției și brutalității poliției. Majoritatea femeilor rome nu raportează aceste abuzuri deoarece sunt amenințate de agresori și nu sunt bine informate în legătură cu drepturile lor, dar și din cauza atitudinii poliției față de crimele împotriva femeilor ( blamarea victimei, convingerea că aceasta minte, minimalizarea abuzului etc.) și din cauza rasismului împotriva femeilor rome.

Romii au fost dintotdeauna discriminați și chinuiți în societatea românească. În Evul Mediu,aceștia erau forțați să fie sclavi, cu toate că aveau un rol foarte important în menținerea statului: prelucrau metalele, lemnele, munceau câmpul, torceau lâna și lucrau la curtea domnească. Deși munca lor era esențială statului, aceștia nu primeau niciun fel de recunoștință sau răsplată financiară. Astfel, sistemul feudal era menținut pe spatele romilor, pe înrobirea și suferința lor. În Transilvania situație romilor era cea mai îngrijorătoare: dacă un rom vorbea limba romani ( limba maternă a romilor) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul, iar orice tradiție a romilor era criminalizată (îmbrăcăminte, stil de viață, cântece etc). De asemenea, aceștia erau cumpărați și vânduți în schimbul obiectelor și animalelor. Dezrobirea romilor a fost un proces lung. Robia a fost ilegalizată în 1855 în Moldova și în 1856 în Țara Românească și Transilvania, dar aceste legi au fost ignorate de mulți deținători de sclavi și, astfel, nu au fost puse în practică cum ar fi trebuit. Într-un final, Alexandru Ioan Cuza a eliberat toți sclavii în 1864.

În timpul regimului nazist al mareșalului Ion Antonescu, romii au fost victimele unui genocid. Prima măsură discriminatorie a fost adoptată în noiembrie 1940 când Ministerul de Interne a interzis romilor nomazi deplasarea. În 1942, Antonescu a ordonat deportarea a 24.686 de romi în Transnistria dintre care jumătate erau copii. Acolo erau ținuți în lagăre de exterminare în foamete și frig. Mulți dintre ei au murit de tifos, alții au fost împușcați. Se estimează că cel puțin 19.000 de romi au fost exterminați în România, iar numărul total de romi exterminați la nivel internațional în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial este între 200.000 și 2.000.000. Este șocant faptul că nici în prezent nu se învață la școală despre acest genocid. Motivul este evident: capitaliștii de la putere vor să mențină sistemul rasist atât în instituții cât și în mințile oamenilor pentru a-și menține privilegiile și puterea absolută asupra statului, folosind vechea strategie romană “Divide et Impera” ( Divide și cucerește).

Există foarte multe mituri despre romi inventate de burghezi, dar cel mai frecvent auzit este cel conform căruia “țiganii sunt hoți”. Dar majoritatea antreprenorilor și directorilor de companii/ afaceri mari fac evaziune fiscală în contextul în care aceasta este aproape instituționalizată de guvernul României, membri guvernului fiind și ei capitaliști corupți care “bagă mâna până la cot” în bugetul din care poporul trăiește. Aceștia sunt cei mai mari hoți din România deoarece din cauza lor mulți oameni se culcă flămânzi în fiecare noapte, nu au un acoperiș deasupra capului și nu-și pot permite nici măcar să-și cumpere medicamentele de care au nevoie. Cum am spus anterior, romii sunt subreprezentați în clasa burgheză și-n cea politică, prin urmare aceștia nu pot fi cei mai corupți indivizi din societate. Astfel, cazurile de furt comise de romi nu le depășesc numeric pe cele comise de români. În general, oamenii săraci fură pentru a putea supraviețui, nu din lăcomie, cum o fac burghezii.

Mulți romi se mută din România pentru a scăpa de sărăcie și discriminare, dar ajung în țări mult mai rasiste, cum ar fi Irlanda, unde romilor li se iau copiii și li se sparg casele. Jurnalistul Paul Connolly susține că a primit un mesaj pe Facebook care spune: “Există o fetiță blondă cu ochii albaștri care locuiește într-o casă de țigani în Tallaght.” În urma acestor speculații poliția irlandeză a răpit copiii unei familii de romi ( care avea certificatele lor de naștere și pașapoartele) și li s-au făcut teste ADN care au demonstrat că aceștia erau de etnie romă și erau copiii biologici ai cuplului respectiv. Emigranții romi din Irlanda au raportat astfel de abuzuri în mod repetat. Elementele rasiste sunt imposibil de ignorat: în primul rând, stereotipul conform căruia “țiganii sunt hoți” și cuvintele folosite de jurnalist (“blondă”, “ochii albaștri”) indică o ideologie nazistă ( pentru naziști, a fi blond cu ochii albaștri înseamnă puritate rasială), în al doilea rând, faptul că poliția l-a luat în serios pe acest om (care era deja cunoscut pentru conspirațiile sale rasiale) indică un rasism instituționalizat în Irlanda. De asemenea, în timpul unui protest împotriva emigrație, naziștii irlandezi au distrus peste 50 de case ale romilor strigând “Fuck off, foreigners!”. Unele au fost incendiate, altele s-au ales cu geamuri sparte sau alte avarii. Mulți romi sunt nevoiți să se apere instalând camere de supraveghere și plastic protector peste ferestre. Alții și-au abandonat locuințele de frică. Acest fenomen nu este doar o manifestare a xenofobie sau a rasismului, ci nazism în forma sa “pură”. Este un pogrom modern, televizat, care demonstrează că dreapta extremă nu s-a schimbat. Faptul că romii încă trăiesc în teroare după 80 de ani de la Holocaust demonstrează că scena politică n-a evoluat prea mult. Stângiștii și centriștii sunt împotriva acestor acte de violența, iar dreptiștii ( în special cei radicali) le caută scuze, exact ca în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial.

Această formă de discriminare poartă numele de antițigănism ( termen format la începutul anilor ‘90). Antițigănismul reprezintă ostilitatea, prejudecata sau rasismul direcționate către romi.În 2001 The Economist a descris romii din Europa ca fiind cei mai săraci, mai persecutați, mai puțin angajați, mai puțin educați, mai predispuși să rămână fără locuință, mai dependenți de ajutoare sociale și mai întemnițați indivizi din Europa. Această realitate se datorează discriminării și credințelor fasciste ale popoarelor europene. 80% dintre incidentele antițigăniste nu sunt niciodată raportate.

Antițigănismul instituționalizat:

Unele autorități locale din România efectuau, acum câțiva ani, evacuări forțate în mijlocul iernii ale familiilor de romi cu copii mulți, fără să le ofere un alt adăpost ( încălcare gravă a drepturilor omului și ale copilului). Au fost efectuate și razii nejustificate organizate de poliție în comunitățile rome. Din aceste motive, România a fost sancționată de două ori pentru nerespectarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (interzice discriminarea pe orice motiv, inclusiv pe bază de sex, rasă, religie, opinii politice etc.). Din fericire, nu au mai avut loc evacuări forțate din 2018 ( pe baza informațiilor publice), însă brutalitatea poliției, investigațiile nerezonabile, interogările invazive nejustificate și raziile continuă să fie probleme importante ale comunităților de romi din România.

În 2009, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a realizat un sondaj din care reiese atitudinea fascistă a românilor față de minoritatea romă: 72% dintre români cred că romii încalcă legile, 48% au spus că aceștia reprezintă o rușine pentru România, 45% au spus că le este frică de ei când îi văd pe stradă, iar 20% cred că ar trebui să le fie interzis accesul în anumite magazine și localuri.

În România există legi împotriva fascismului, nazismului și promovării personalităților istorice vinovate de genocid, dar acestea sunt slab puse în practică. Infracțiuni precum discursurile naziste de pe social media unde mii de persoane îl elogiază pe Hitler ( “Hitler trebuia să-și termine treaba”, cu referire la romi și evrei), încurajarea genocidului ( de exemplu: faimoasele graffiti-uri “moarte ciorilor”),saluturile naziste, desenarea și expunerea svasticilor în locuri publice ( foarte frecventă în orașul Ploiești, unde se găsesc aceste simboluri chiar și în parcurile pentru copii), elogierea legionarilor și cuvintele/ expresiile jignitoare la adresa romilor ( de exemplu: “cioroi”) nu sunt pedepsite cu nici o zi de închisoare. Ba chiar în societatea românească sunt considerate “normale”. Nu e de mirare că pentru mulți români Călin Georgescu este un fel de “Dumnezeu al politicii”. Călin Georgescu a postat pe social media un clip în care îl numește erou pe criminalul de război Ion Antonescu ( vinovat de genocid împotriva romilor și evreilor). Georgescu nu a primit nici o zi de închisoare până acum, iar dacă n-ar fi fost persoană publică nici n-ar fi fost supus unui proces juridic. Această îngăduință tacită a sistemului față de promovarea urii rasiale și genocidului face România o țară nesigură, în special pentru minoritățile etnice.

În concluzie, comunitatea romă din România continuă să fie supusă unui regim discriminatoriu, ostil față de existența sa, aproape apartheid, iar mulți români se identifică cu o ideologie xenofobă și rasistă, promovată de corporatismul agresiv și conservatorismul șovinist. Clasa burgheză a întemeiat și dorește să mențină acest sistem în care comunitatea romă este needucată, șomeră, marginalizată, discriminată, brutalizată, abuzată și dezumanizată pentru a-i convinge pe românii etnici că romii sunt inferiori (în mentalitatea capitalistă cel care n-are resursele necesare pentru a avea un job, un nivel de educație decent și un trai decent este considerat inferior și leneș) și că aceștia “își merită soarta”. Fără prejudecăți și convingeri rasiste, poporul român ar putea răsturna sistemul capitalist corupt. Dacă ne-am uni am fi un pericol pentru burghezie. Singura soluției pentru emanciparea romilor este revoluția.

“Proletari din toate țările, uniți-vă!”