Tudor Aaron ISTODOR-Cel mai greu rol e următorul

Actorul Tudor Istodor despre viață, teatru, film, rolurile pe care le interpretează în spectacolele de la Teatrul Metropolis: “Club 27”, de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan (2025) și “Happy End” de Zsolt Pozsgai, regia Alex Bogdan (2024)
Tudor Aaron Istodor este actorul Teatrului Mic din București și fiul actorului Claudiu Istodor și al actriței Maia Morgenstern. Deși a fost angajat prima dată la Teatrul Evreiesc de Stat din București unde mama sa fusese directoare, a ales să muncească în teatrul unde a jucat tatăl său.
A crescut într-o familie de artiști și a absolvit un liceu de informatică, unde a descoperit că e pasionat de teatru. S-a născut în 24 mai 1984, în București. A primit o educație aleasă. În copilărie s-a bucurat de protecția bunicilor, iar din când în când a mai făcut și năzbâtii.
A absolvit Facultatea de Teatru de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București, la clasa profesori Ion Cojar și Adrian Titieni, în 2007, apoi și-a continuat studiile masterale “Arta Actorului” la aceeași universitate, la clasa prof. univ. dr. habil Tania Filip, în 2009.
Din 2004, când era student și a jucat în primul său spectacol, până în prezent, Tudor Aaron Istodor a jucat roluri în spectacole cu piese scrise de mari dramaturgi: Anton Cehov, George Bernard Shaw, William Shakespeare, Luigi Pirandello, Horace McCoy, David Mamet, Mario Diament, sub bagheta regizorală a unor nume de excepție ca: Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Moshe Yassur, Ryan Whinnem, Eugen Geymant, Zakharia Zalan, Dragoş Galgoţiu.
Primul rol îl joacă alături de mama sa într-un spectacol de teatru, în 2004, pe când era student actor și a apărut pe scenă nu doar în faţa bucureştenilor, dar şi în Coreea, la festivalul unde a fost cu spectacolul de teatru “Un spectacol de teatru”, regizat de Chris Simion la Teatrul Foarte Mic
În 2005 a debutat în film. Lucian Pintilie îi oferă primul rol în film, îl distribuie în “Tertium non Datur”, actorul prinde curaj merge la castiguri, iar după castingul lui Fany Ardant, se alege cu un agent în Franța.
Astăzi regizorii îi încredințează roluri în telenovele, seriale de televiziune, filme documentare. Rolurile pe care le-a interpretat în spectacole, de la debut până în prezent, poartă amprenta sa unică. Le joacă memorabil. Spectatorul îl ține minte în acel personaj, revine la teatru, ca să vadă și alte spectacole în care joacă Tudor Aaron Istodor.
A fost unul dintre cei zece tineri actori europeni, care au fost selectaţi pentru programul Shooting Stars, organizat de European Film Promotion (EFP). Astăzi este unul dintre cei mai buni actori ai tinerei generații. Iubește muzica, filmul, pisicile și să se plimbe cu motorul când are timp liber.
Monica ANDREI: De la primul tău rol până în prezent cum a fost drumul tău în teatru și film?
Tudor ISTODOR: Cu primul meu rol am crescut.Cred că am evoluat. Sper că am crescut.Metoda pe care am învățat-o de la domnul Ion Cojar, Dumnezeu să-l odihnească, profesorul meu de an de la Facultatea de Teatru de la UNATC și de la domnul Adrian Titieni și pe care am aplicat-o, e aceeași: să fiu eu în situația dată și adevărul meu e în celălalt. Să caut “de ce?” și nu “cum?”. Aceasta e fundația pe care eu construiesc rolul. De ce vrea personajul să facă cutare lucru? Nu, “cum?” face acel lucru. Să caut esența și motivația personalului. Să nu mă concentrez pe mine, ci pe partenerul de scenă. Să nu caut forma, să caut motivația personajului. Cum? Adevărul meu este în celălalt. Acest lucru înseamnă, să vorbesc cu partenerul tot timpul, să caut în el adevărul tot timpul, să nu mă concentrez pe mine, în relația cu partenerul de scenă. În scelași timp să văd drumul spre personaj.
Monica ANDREI: De ce ar trebui să vină lumea la Teatrul Metropolis, ca să vadă spectacolul cu piesa “Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan?
Tudor ISTODOR: Spectacolul te face să râzi și să plângi în aceeași măsură. Te face să îți pui întrebări despre tine și viață, despre speranța de a duce lucrurile mai departe și de a le face mai bine. Cred că ne regăsim toți în personajele din comedie. Când am citit prima dată textul scris de actrița Cătălina Mihai, mi-a plăcut la nebunie. În spectacol sunt tatăl lui Janice, un rocker, bețiv, care-și iubește fata. Ratatul alcoolic are o biografie puternică. N-a ajuns unde unde și-ar fi dorit, s-a complăcut, nu s-a gândit la ce ar fi putut să realizeze. Vrea să o facă pe fiica lui, ca ea să devină cea mai mare artistă.
Monica ANDREI: Ce ai găsit din personaj în tine și ai adus în spectacol?
Tudor ISTODOR: N-am găsit.E un rol de compoziție.Nu sunt ratat, nici tată, iubesc rockul, jazzul, îmi plac multe genuri muzicale. Ascult muzica ca spectator. În memoria mea afectivă am încercat să caut unde m-am simțit nedreptățit, că nu am făcut mai mult, am căutat momentele când am vrut să-I ajut pe alții și nu am putut. Copiii nu am. E mare lucru să-ți iubești copilul și să-I oferi atenție.
Monica ANDREI: Dar în “HAPPY END”?
Tudor ISTODOR: E o comedie unde joc mai multe personaje. Pe scurt, este vorba despre o fată care își caută un soț, sau un partener de viață, iar eu interpretez toți acești parteneri. Nu divulg mai mult din mirajul spectacolului. Invit spectatorii în sala de spectacol a Teatrului Metropolis, să vadă spectacolul. În spectacol sunt situații de viață pe care toți le-am trăit. Ești singur, vrei să îți găsești pe cineva, oricine a trăit această situație, această căutare. Este o comedie cu substrat, cu un umor duios. Îmi place enorm, că nu joc numai roluri de comedie bufă.
Monica ANDREI: La Teatrul Metropolis ai jucat rolurile: “Marius” în „Și negru și alb și gri” text si regie Mimi Brănescu, (2017); “Jenică” în „Hagi-Tudose” de Barbu Șt. Delavrancea, regia Dan Tudor, (2016); “Paganini” în „Paganini” de Mick Davis, regia Mick Davis, (2015); “Oberon” în „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu, (2008). Dintre toate rolurile din spectacolele pe care le-ai jucat la Teatrul Metropolis care a fost cel mai greu?
Tudor ISTODOR: Aș spune că cel mai greu rol e mereu următorul. Tot timpul e următorul.
Monica ANDREI: Totuși, în spectacolul cu piesa “Paganini”, ai avut rol principal, ai jucat „Paganini”.
Tudor ISTODOR: Da, pentru “Paganini” a trebuit să învăț să cânt la vioară „Capricii”. Am fost două luni la lecții cu doamna Tomescu. Un pas uriaș ca meșteșug. Am muncit mult atunci.
Monica ANDREI: Erai încă student când ai debutat în film, în 2006, într-un film în regia lui regia Lucian Pintilie „Tertium non datur” (2006).Apoi rolurile au început să vină. Ai jucat în filmele regizori ca Radu Muntean, Paul Negoiescu, Stere Gulea, Cristi Puiu, Fanny Ardant și alții. Cum îl ții minte pe Lucian Pintilie de pe platoruile de filmare?
Tudor ISTODOR: Lucian Pintilie este un artist uriaș, un maestru, un extrem de riguros. Îmi amintesc că își dorea să fir lucrurile așa cum le vedea în mintea sa. Lucra atent, minuțios, trăgea duble până când ieșea așa cum își dorea domnia sa. Am făcut multe ore de repetiție, la masa de lectură, apoi în platou. Am filmat un mediumetraj în regim de lungmetraj, filmat cronologic. Mă bucur enorm, că am avut șansa să lucrez cu domnia sa, mai ales la debut.
Monica ANDREI: Cum este să joci cu părinții tăi ca parteneri în scena de teatru?
Tudor ISTODOR: Joc și acum cu amnândoi în „Cotoroanțele” adaptare dupa piesa „Gaițele” de Alexandru Kiritescu, la Teatrul Evreiesc de Stat din București și „Profesiunea Doamnei Warren”, de George Bernard Shaw, regia Claudiu Istodor, care se joacă la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București. Îi admir ca părinți, ca actori, sunt parteneri generoși în scenă, mă simt în siguranță. Sunt lipsit de frică alături de ei. Orice s-ar întâmpla, orice accident se transformă într-o bijuterie în scenă. Nu am căutat accidentele, dar dacă ele se întâmplă nu e un blocaj în scenă. Totul devine ceva viu și unic.
Monica ANDREI: Dincolo de teatru cum e viața ta?
Tudor ISTODOR: Destul de banală. Mă uit la filme, mă întâlnesc cu prietenii, mă plimb cu motocicleta. A devenit pasiune din pandemie. Îmi place enorm motocicleta. Repar la ea tot timpul. Șurubăiesc tot timpul. Am descoperit că am o mare răbdare să mă ocup de ea, să repar, să înlocuiesc piese. Mă relaxează.
Monica ANDREI: Spunei într-un interviu că ai pisici, aveai chiar trei. Mai ai pisică?
Tudor ISTODOR: Am doar una singură acuma. Am tot nășit, le-am dat. Când plec în turneu, am un prieten care vine să-I dea mâncare. Când mă întorc e supărată pe mine, mă ceartă, dar ne împăcăm după ce-I dau un pliculeț cu mâncare pentru pisici. Sau o conserve delicioasă. Ea are mare nevoie de iubire, mai ales de atenție. E avidă după iubire. Am avut multe pisici, dar niciuna nu a semănat cu alta. Sunt foarte diferite personalitățile pisicilor. Nu am avut o pisică care să semene cu cea de dinainte.
Monica ANDREI: Ce citești?
Tudor ISTODOR: Nu prea citesc. Nu am timp. Nu am lecturi suplimentare, în afară de lecturile de la teatru, pentru noile roluri. În ultima vreme am citit despre cum pot schimba frânele de la motocicletă. Fiecare om își alege lecturile și timpul ca să le digere.
Monica ANDREI: Ce roluri pregătești acum în teatru sau film?
Tudor ISTODOR: În teatru, am avut premiera la Teatrul Mic unde sunt angajat, cu spectacolul D ale Carnavalului, unde joc Nae Cațavencu. Și rolurile secundare sunt extrem de importante. În film, Anul acesta voi avea premiera filmului făcut în Franța Grand ciel. Am un agent francez care-mi caută roluri.
Roluri în teatru. Roluri la Teatrul Mic: “Luca Luchici Hlopov”, “inspectorul școlar”/ “Chelnerul” în „Revizorul” de Nikolai Gogol, regia Alexandru Dabija, (2024);“Daniel” în „EX’ de Marius von Mayenburg, regia Theodor – Cristian Popescu, (2023);“Bărbatul” în „Copilul meu” de Mike Bartlett, regia Claudiu Goga, (2023);“Brendan” în „Locotenentul din Inishmore” de Martin McDonagh, regia Vlad Massaci, (2022);“Jim O’ Connor” în „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams, coordonatori proiect: Liliana Pană și Gelu Colceag, (2022);“AA” în „Emigranți de Sławomir Mrożek, regia Claudiu Istodor, (2021);“Profesorul” în „Vinovat. Nevinovat” de Gelu Colceag și Vlad Corbeanu, regia Gelu Colceag, (2020);“Auguste Dupin” în „Nevermore”, regia Dragoș Galgoțiu, (2019);“Henry Bolingbroke”, duce de Hereford în „Viața și moartea lui Richard 2„ de William Shakespeare, versiunea scenică Radu Iacoban, (2018);“Șeriful” în „Ținutul din miezul verii” de Tracy Letts, regia Vlad Massaci, (2017); “Frank” în „Profesiunea Doamnei Warren” de George Bernard Shaw, regia Claudiu Istodor, (2012);“Sufleorul” în „Un spectacol de teatru” de Aureliu Manea, regia Chris Simion,( 2004) (Teatrul Foarte Mic)
Roluri în alte teatre: Lobby Hero, de Kenneth Lonergan, regia Radu Iacoban, la Teatrul Evreiesc de Stat (2017); „Regele Lear” de William Shakespeare, regia David Doiashvili, Teatrul Național „I.L. Caragiale” (2016);Băiatul din Brooklyn, de Donald Margulies, regia Cristi Juncu, la Teatrul Evreiesc de Stat (2016);„Băiatul din Brooklin” de David Margulies, regia Cristi Juncu, Teatrul LUNI de la Green Hours (2015);De la Caragiale la Șalom Alehem, dramatizarea Edith Negulici, regia colectiva, la Teatrul Evreiesc de Stat (2015);În vizită la Domnul Green, de Jeff Baron, regia Erwin Șimșensohn, la Teatrul Evreiesc de Stat (2014);„Happy End” de Zsolt Poszgai, regia Alexandru Bogdan, Godot Cafe-Teatru (2014);„Testosteron” de Andrzej Saramonowicz, regia Zalán Zakariás, Godot Cafe-Teatru (2014);„Iluzii” de Ivan Viripaev, regia Cristi Juncu, Teatrul Act, (2013);„Carpathian Garden”, text și regie Radu Iacoban, Godot Cafe-Teatru, (2013);„Voyeur” de Gardner McKay, regia Claudiu Istodor, Godot Cafe-Teatru (2013);„Iluzii” de Ivan Viripaev, regia Cristi Juncu, Teatrul Act, (2013);„Accidente înspăimântătoare pe terenul de joacă” de Rajiv Joseph, regia Ryan Whinnem, Godot Cafe-Teatru, (2012); „Cineva ca tine” de Cristina Florea, regia Andreea Iacomiță, Godot Cafe-Teatru (2012); „Iulius Cezar” de William Shakespeare, regia Eugen Geymant, Godot Cafe-Teatru (2012);„Cupluri” de David Abeare, regia Vlad Zamfirescu, Godot Cafe-Teatru (2011); „XXL (FAT PIG)” de Neil LaBute, regia Cristi Juncu, Teatrul Act (2011);„(Cu)cuieinfrunte”, după Eric Bogosian, regia Tudor Aaron Istodor și Radu Iacoban, Teatrul LUNI de la Green Hours (2010);„Ziua futuă a lui Nils” de Peca Ștefan, regia Peca Ștefan, Teatrul LUNI de la Green Hours, (2010);„Exil în pământul uitării” de Barbu Fundoianu, regia Andra Tănăsescu, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, (2010);Tragedie dentară, de Jean-Claude Grumberg, regia Felix Alexa, la Teatrul Evreiesc de Stat (2010);„Epopeea lui Ghilgameș”, regia Dragoș Galgoțiu, Teatrul Odeon (2009);„Jaques și stăpânul său”, regia Marcel Țop, Silver Church, (2009);„Deformații” de Mitoş Micleuşanu și Marcel Țop, regia Marcel Țop, Teatrul LUNI de la Green Hours, (2008);„Și caii se împușcă, nu-i așa?” de Horace McCoy, regia Chris Simion, Lăptăria lui Enache (2007);„Bella și cavalerul fără nume” de Oliver Emanuel, regia Vladimir Anton, Teatrul de Comedie (2007);„Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban, Teatrul „Radu Stanca” Sibiu (2006);„Șase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, Teatrul L.S. Bulandra (2005);„American Buffalo” de David Mamet, regia Marcel Țop, Teatrul LUNI de la Green Hours, (2005);„Tango final” de Mario Diament, regia Moshe Yassur, Teatrul LUNI de la Green Hours(2004);„Red light & Hot line” de Marcel Țop, regia Marcel Țop, Teatrul LUNI de la Green Hours, (2004);Tangou final, de Mario Diament, regia Moshe Yassur, la Teatrul Evreiesc de Stat (2004);„Doi și cu profesoara, șase”, text și regie Tudor Aaron Istodor, CNITV (2003);„Catrene de Omar Khayyam”, regia Maia Morgenstern, Teatrul Odeon, (2003); „Vițelul de Aur” de Ilf și Petrov, regia Eugen Gey ARCUB, „Broasca Țestoasă”, regia Zakharia Zalan,Centrul Cultural Maghiar; E doar…amor, regia Raluca Ghervan, Teatrul Elisabeta.
Roluri în FILM: “The bunker game”, regia Roberto Zazarra (2023),“#dogpoopgirl”, regia Andrei Huțuleac (2021),„Offstage” regia Andrei Huțuleac (2017),„Stalin’s Couch” regia Fanny Ardant (2016),„Fixeur” regia Adrian Sitaru (2016),„#Selfie69″ regia Cristina Iacob (2016),„Love” regia Franz Galo (2016),„High Grounds” regia Jérémy van der Haegen(2016),„Cadences obstinées” regia Fanny Ardant (2013),„The Zero Theorem” regia Terry Gilliam (2013),„Domnișoara Christina” regia Alex Maftei (2013),„O lună în Thailanda” regia Paul Negoescu(2013),„Süskind” regia Rudolf van den Berg(2012),„Lunch Break” regia Ciprian Alexandrescu (2011),„Luna Verde” regia Alexa Visarion(2010),„Aurora” regia Cristi Puiu(2010),„Die Deutschen” regia Christian Twente(2010),„Afterparty” regia Ivana Mladenovic (2009),„Cendres et sang/Cenușă și sânge” regia Fanny Ardant(2009),„Weekend cu mama” regia Stere Gulea(2008),„A girl and a gun” regia Cristi Puiu (2008),„Fratele lui Dan” regia Tudor Jurgiu (2008),„Târziu” regia Paul Negoescu (2008),„Radu + Ana” regia Paul Negoescu (2007),„Interior. Scară de bloc” regia Paul Negoescu(2007),„Sinopsis docu-drama” regia Vlad Trandafir(2007),„Blood and chocolate” regia Katja von Garnier(2007),„Hârtia va fi albastră” regia Radu Muntean(2006)
Scurtmetraje: „Bricostory” regia Andreea Păduraru (2007), “Radu+Ana” (2007),“Târziu”- 2007, „Tertium non datur” regia Lucian Pintilie (2006),“Examen” (2006).
Seriale de televiziune: “Groapa”, regia Valentin Vlahu (2023), „Anii de sâmbătă seara” regia Dragoș Buliga (2017),“Băieți buni” regia Bogdan Bărbulescu, Theodor Halacu (2005),„Lombarzilor 8″ regia Alexandru Maftei(2006), „Cu inima îndoită” regia Ion Cărmăzan (2006).
PREMII:
2016 – Premiu la categoria “Cel mai bun actor ” pentru rolul Radu din filmul „Fixeur”,regia Adrian Sitaru la „Les Arcs” European Film Festival;
2010 – Premiul special al juriului „Sică Alexandrescu” la Gala HOP, pentru monologul „Paharul” după Eric Bogosian
2009 – Premiul pentru debut în cadrul Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură, pentru rolul „Ghilgamesh” dinspectacolul cu piesa „Epopeea lui Ghilgamesh”, regia Dragoș Galgoțiu;
2007– Premiul la categoria “Cel mai bun actor ” la Festivalului CineMaIubit, București, pentru rolul „El” din filmul „Examen”;
2003 – Premiul pentru interpretare masculină la Festivalului LicArt și Festivalul „Jos pălăria”, București, pentru rolul „El” din „Doi și cu profesoara, șase”, text și regie Tudor Aaron Istodor.
Răspunsuri