Floarea Paștelui: simbol și motiv decorativ în arta încondeierii ouălor

Joia Mare este ziua în care se încondeiază ouăle, „deoarece există credința că acestea nu se vor strica și vor rămâne proaspete, ouăle vopsite în această zi având şi proprietăţi apotropaice. Cu un asemenea ou vopsit şi încondeiat în Joia Mare şi sfinţit la Înviere, poţi sta liniştit în casa ta”*, căci vei fi ferit de rele.

În ce privește ornamentica, la loc de cinste găsim Floarea Paştelui, unul dintre cele mai des folosite motive în decorarea ouălor din zona Botoşanilor, dar împrumutat și în alte zone etnografice.

Floarea Paștelui (lat. anemona nemorosa), plantă erbacee care face o singură floare, albă sau roz, cu petale delicate, se mai numește și anemonă de pădure și este un simbol al renașterii, purității și speranței. În cultura populară românească, această floare evocă primăvara, noile începuturi și sărbătoarea Învierii, deoarece înflorește în perioada sărbătorilor pascale.

Desenul florii Paștelui

În arta populară, floarea Paștelui apare stilizată: desenul simplifică forma naturală, păstrând doar esențialul — petale mari, rotunjite sau ascuțite, uneori dispuse în cerc sau în formă de stea. Liniile sunt fine, echilibrate, iar culorile variază de la roșu aprins la galben, în funcție de zona etnografică.

Floarea e redată ca element central sau ca parte din compoziții mai complexe, alături de alte simboluri pascale. De obicei, este desenată în mijlocul oului, înconjurată de frunze stilizate, spirale sau alte motive vegetale. Tehnicile tradiționale de încondeiere folosesc ceara și băile succesive de culoare pentru a crea un efect de profunzime, scoțând în evidență frumusețea motivului floral.

– – –

Referințe:

1. *“Motivul oului de Paşti, în arta populară românească”, Dr. etnograf Angela Olaru în Călăuza ortodoxă. Revista Arhiepiscopiei Dunării de Jos [https://www.calauza.edj.ro/?p=2961];

2. cIMeC, https://tezaur.cimec.ro