Glitch

#zori

mă îmbrățișez singură:

când mi-e frig,

când n-adorm,

când panica mă trezește

odată cu zorii.

nu sunt self-made,

însă sunt tot ce am,

la finalul fiecărei zile,

până la finalul tuturor

                           zilelor.

distanța dintre deprivare și depravare

se măsoară-n sideful nopților

în care-adorm la patru dimineața,

scade cu fiecare pas pe care-l

fac pe teren interzis,

fiecare atingere-tabu de care mă

                                      prind,

doar pentru că am nevoie

să simt ceva,

altceva,

în afară de ploaie și frig

pe pielea mea,

ce noroc

că nu mi-a păsat niciodată

                       de interdicții;

deznădejdea,

singurul păcat din care-au plecat,

rând pe rând, toate celelalte.

sunt nevinovată.

nevinovată de toate.

#geneză

vinovăția îmi sapă

arabescuri fine în oase

cu un cuțit bont

durerea surdă crește cu fiecare

nou ornament sculptat

îndrăgostiții sunt prietenii

cerului

e foarte posibil să fie așa

amanții sunt, însă, misionarii

purgatoriului

prinși pe veci

între extazul lui împreună

și infernul intim

al lui niciodată pe deplin

unde

se vor ispăşi relele

născute din a fi

om?

#curaj

poți să mă faci

a ta,

inima mea, conac

pustiit, bântuit,

năluci de sentimente:

singurii locatari.

poți să mă faci

a ta,

botează-mă, dă-mi

un nickname pe care

nimeni altcineva

să nu-l poată ghici.

poți să mă faci

a ta,

zeitatea din mine

umblă flămândă

prin lume:

păgâni cu mâini murdare

i-au distrus altarul;

ador-o.

poți să mă faci

a ta,

ai nevoie doar

de curaj.

curaj să joci

cu toate cărțile

pe masă,

chiar și

cu cărțile de tarot;

nu te teme,

poți să mă strângi

în brațe, de gât,

luna nu mai apune

înainte de vreme.

poți să mă faci

a ta,

nu-ți trebuie formule

sau rețete,

fii bărbat și o să mă vezi

cum mă supun.

Publicat în LiteraturăRecomandat0 recomandări