Impactul social al Operei Lirice

Opera Lirică este un gen artistic de o complexitate impresionantă și cu un impact social deosebit de puternic și benefic. Dovada acestui fapt o face lunga tradiție de peste două secole a acestui gen artistic în țara noastră, atât la București, cât și în alte orașe ale țării.

Opera lirică reprezintă un fenomen muzical, literar, estetic, dramaturgic, cultural sub aspect istoric, geografic, psihologic; toate aceste aspecte culturale converg admirabil în slujba unui mesaj artistic al cărui impact stimulează umanismul conectat tuturor valorilor culturale, morale, etice, sufletești, spirituale.

Conjugarea armoniei cu melodia, exaltarea estetică a poeziei în declamația vocală a unei cantabilități de mare inspirație componistică oferă o amplificare fascinantă a teatralității libretului asimilat prin frumusețea estetică a vocilor într-o perfectă relație cu orchestra și ansamblul coral.

Opera lirică oferă prilejul unei minunate asimilări a personajelor și o înțelegere mult mai profundă a relațiilor dintre ele către deznodământul final al acțiunii.

Marele compozitor Robert Schumann spunea că vocea cântată este cel mai frumos dar făcut omului de către natură; și nu întâmplător, acest compozitor a lăsat un număr impresionant de pagini muzicale dedicate vocalități mai ales în lied. Iar marele artist român, baritonul David Ohanesian, afirma că opera lirică este un salt al omului de la natură la cultură. Și într-adevăr, natura muzicală a spiritului componistic, natura vocală și muzicală a interpreților, natura talentului regizorilor, scenografilor, costumiștilor, natura dramaturgică a creatorilor de librete, toate aceste naturi umane converg către o armonioasă conjugare pentru realizarea unuia dintre cele mai frumoase și mai fascinante spectacole artistice – opera lirică.

(Marta Sandu Ofrim, Benjamin Bruns în „Lohengrin”, ONB)

Dar, după toate aspectele complexe de la baza realizării spectacolului de operă, cel mai fascinant mister al acestei încântătoare evoluții artistice este vibrația caldă a vocii umane ale cărei unduiri sonore și timbrale se exprimă într-o multitudine de forme muzicale determinate de creativitatea genială a compozitorilor. Această voce impresionează și emoționează publicul și determină un impact emotiv care produce senzații prin care sunt exaltate afectiv cele mai înălțătoare idei legate de toate stările afectivitate al personalității umane, culminând cu acel Suprem Sentiment care este Iubirea.

Opera lirică este un spectacol complex de teatru, muzică, scenografie, costume, mișcare, dans; este un spectacol în care personajele prind o viață transmisă instant publicului care se obișnuiește să integreze în propriul suflet starea acestor entități umane. Astfel, opera lirică devine stimulul un exercițiu cotidian de trăire a muzicii și a vocilor, dar și de meditație asupra tuturor gesturilor, situațiilor, conjuncturilor și acțiunilor care pot favoriza sau nu împlinirea Supremului Sentiment al Iubirii. Odată instituit la nivel social, fenomenul cultural al Operei lirice devine o școală de muzică, de canto, de artă și de viață cu un impact extraordinar asupra tuturor categoriilor sociale la toate vârstele.

(Veronica Anușca)

Copiii și adolescenții găsesc în Opera lirică posibilitatea de dezvoltare a calităților și aptitudinilor naturale în muzică și canto, dar și un stimul pentru primii pași în căutarea propriei identități emotive.

Generația adultă poate avea în Opera lirică un stimul catalitic benefic pentru toate desfășurările din viața socială, profesională și intimă. Toate elanurile personale sunt încălzite și animate admirabil de starea de rezonanță în care muzica, vocile, dramaturgiile relațiilor dintre personaje integrate ajung la acel fascinant raport dintre cuvânt și sunet, plin de cea mai complexă și completă încărcătură afectivă.

Generația seniorilor, aflată la vârsta marilor bilanțuri, găsesc în opera lirică terenul de meditație asupra propriilor victorii sau înfrângeri și aprofundează destinul pe undele emoționale ale muzicii și vocilor, integrând în propria conștiință stări pe care le transmit educațional celor mai tineri.

(Ruxandra Donose – invitată; Elena Moșuc – invitată în Norma)

Opera lirică este un gen de spectacol care armonizează relațiile dintre oameni, consolidând viața de cuplu și de familie și oferind o bază puternică a bucuriei de viață și de iubire.

Opera lirică, de-a lungul anilor, a devenit și un simbol de prestigiu național în lume; muzica și vocalitatea devin grație capodoperelor marilor creatori un mijloc de armonizare dintre națiuni și culturi diferite. Limbajul universal al muzicii și contextele lingvistice ale libretelor reunesc artiști de pretutindeni sub semnul mesajului artistic fundamental.

Școala românească de canto și muzică s-a evidențiat prin personalități a căror valoare umană, intelectuală și artistică au conferit țării noastre prestigiu și stimă pe plan internațional. Este suficient să evocăm câteva nume din fiecare categorie artistică. Dirijorii George Enescu, George Georgescu, Jean Bobescu, Egizio Massini, Umberto Pessione, Ionel Perlea, Constantin Silvestri, Constantin Bugeanu, Mircea Popa, Mihai Brediceanu, Paul Popescu, Cornel Trăilescu, Constantin Petrovici, Carol Litvine. Sopranele Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Felia Litvinne, Lydia Lipkovska, Florica Cristoforeanu, Viorica Ursuleac, Maria Cebotari, Lucia Bercescu Țurcanu, Virginia Zeani, Magdalena Cononovici, Elena Simionescu, Maria Slătinaru-Nistor, Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Silvia Voinea, Eugenia Moldoveanu, Mariana Nicoelsco. Mezzosopranele Elena Cernei, Zenaida Pally, Maria Moreanu, Maria Snejina, Iulia Bucicuceanu, Mihaela Botez, Maria Săndulescu, Viorica Cortez. Tenorii Grigore Gabrielescu, Ioan Dimitrescu, Romulus Vrăbiescu, Emil Marinescu, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Ludovic Spiess, Octavian Naghiu. Baritonii Nicolae Herlea, Dimitrie Popovici-Bayreuth, Petre Ștefănescu-Goangă, Șerban Tassian, Octav Enigărescu, david Ohanesian, Dan Iordăchescu, Vasile Martinoiu. Bașii George Niculescu-Bassu, Edgar Istratty, Nicolae Secăreanu, Mircea Buciu, Nicolae Florei, Valentrin Loghin. Sunt doar câteva dintre numeroasele personalități artistice românești care au dus faima țării noastre în lume.

Opera Națională București a omagiat Centenarul de la instituționalizare prin această stagiune jubiliară în care, sub conducerea directorului său general interimar, Daniel Jinga, personalitate dirijorală de mare prestigiu, s-au desfășurat evenimente artistice care au entuziasmat publicul și au onorat arta și cultura română.

Stagiunea jubiliară 2021/2022 a fost inaugurată cu o nouă producție a operei ”Norma” regizată de Alice Barb, dirijat de Ethan Schmeisser într-o prestigioasă distribuție din care au făcut parte soprana Elena Moșuc (Norma), mezzosoprana Ruxandra Donose (Adalgisa), tenorul Daniel Magdal (Pollione) și basul Marius Boloș (Oroveso).

La 8 decembrie, ziua împlinirii Centenarului de la instituționalizarea Operei din București, a avut loc premiera unei noi producții cu capodopera wagneriană ”Lohengrin”, cu care se inaugurase instituționalizarea din 1921; pentru acest eveniment festiv a fost invitat regizorul Silviu Purcărete. Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare au evoluat tenorul Daniel Magdal în rolul titular, soprana Marta Sandu Ofdrim (Elsa), soprana de prestigiu internațional Petra Lang (Ortrud), baritonul Valentin Vasiliu (Telramund), basul Marius Boloș (Heinrich).

Seria evenimentelor în premieră a continuat cu reluarea producției cu ”Lucia di Lammermoor” de Donizetti, prezentată în premieră în urmă cu cinci ani, la 13 ianuarie 2017, în regia lui Andrei Șerban. În seara zilei de 12 ianuarie 2022, sub bagheta dirijorului Iurie Florea, au evoluat soprana Veronica Anușca în rolul titular, tenorul invitat Florin Guzgă (Edgardo), baritonul Adrian Mărcan (Enrico), tenorul Andrei Lazăr (Arturo), mezzopsrana Sorana Negrea (Alisa).

Un eveniment cu totul deosebit a fost premiera baletului ”Raymonda” de Glazunov la 9 aprilie 2022. În regia elaborată de Maki Asami adaptată după celebra coregrafie a lui Marius Petipa și într-un cadru scenografic și de costume asigurat de Viorica Petrovici și Adrian Damian, sub bagheta lui Iurie Florea, care a însuflețit o muzică fascinantă; au evoluat foarte mulți balerini talentați ai Operei, avându-i în frunte pe Rin Onuko și Robert Enache în rolurile principale.

Luna următoare, în seara zilei de 7 mai, a avut loc premiera absolută a operei ”Doamna cu cățelul” de Livia Teodorescu-Ciocănea. Într-un concept regizoral elaborat de Alex Nagy și sub bagheta dirijorului Vlad Conta, a evoluat un foarte mare număr de artiști, avându-i în frunte pe Veronica Anușca, Adrian Dumitru, Vasile Chișiu, Mihaela Stanciu, Adrian Mărcan, Andrei Lazăr și alții.

Multe spectacole ale stagiunii s-au bucurat de prezența și invitarea unor artiști români, care desfășoară o carieră internațională importantă în teatre de prestigiu. În seara de 27 ianuarie, a avut loc o reprezentație extraordinară în memoria marii mezzosoprane Elena Cernei în care, sub bagheta dirijorului Iurie Florea, au interpretat rolurile protagoniste mezzosoprana Ramona Zaharia și tenorul Daniel Magdal.

Vineri 3 iunie, a avut loc un Recital Extraordinar cu Pagini de Istorie ale Centenarului Operei în conceptul regizoral al lui Alex Nagy. Din repertoriul universal al Centenarului, au interpretat arii de mare popularitate sopranele Irina Iordăchescu și Mihaela Stanciu, mezzosopranele Oana Andra și Sorana Negrea, tenorul Lucian Corchiș, baritonul Vasile Chișiu și basul Marius Boloș, acompaniați de pianistele Monica Gemene și Liana Mareș. Moderator și evocator al istoriei glorioase a Operei Naționale București a fost Prof. Dr. Stephan Poen.

Finalul de stagiune este marcat de un eveniment în premieră absolută: Bucharest Opera Festival. Participă toatre teatrele lirice din țară cu câte o producție de prestigiu din repertoriul lor. În cadrul acestui festival va fi lansat și volumul editorial ”Opera Națională București – Centenar” de Stephan Poen.

Opera lirică este și va rămâne un gen artistic de mare impact social, prin complexitatea și funcționalitatea sa de mare valoare culturală, emoțională și spirituală.

Publicat în Cultură, MuzicăRecomandat0 recomandări

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *