,,Journey Between Worlds”, expoziție semnată de studenții de la Facultatea de Arte Vizuale și Design UNAGE Iași, sub îndrumarea Conf. univ. dr. Luisa Maria Țuculeanu, Simpozion TELLURIA

Journey Between Worlds propune o reflecție vizuală asupra percepției și a modului în care trăim realitatea. În spirit fenomenologic, inspirat de gândirea lui Merleau-Ponty, lumea nu este înțeleasă aici ca un spațiu material, ci ca o țesătură a experienței trăite. A călători între lumi înseamnă a trece de la o stare de conștiință la alta — de la vis la memorie, de la materie la imagine, de la prezență la reflecție. Expoziția devine astfel o meditație asupra felului în care privirea se transformă în întâlnire interioară.
Tatiana Bisog, în A Journey Between Worlds (mixed media, 70×50), construiește un peisaj ca stare sufletească. Culoarea se desfășoară în valuri, iar siluetele aurii, aproape transparente, par să marcheze pragul dintre real și imaginar. Natura se dizolvă în memorie, iar privitorul este invitat să experimenteze nu o scenă, ci o prezență vie.

Cristina Lovin, în Solitude (ulei pe pânză, 100×80), propune o tăcere vizuală: o natură statică în care vasul decorativ și floarea devin repere ale fragilității și ale continuității. Compoziția echilibrată și gestul pictural meditativ transformă obiectele cotidiene în simboluri ale interiorității.

Raluca Simon, prin Blue Fish (50×50), evocă o lume acvatică strălucitoare, în care mișcarea colectivă a peștilor sugerează instinct, orientare și flux vital. Culoarea devine mijlocul trecerii, iar lumina picturală amintește de o memorie arhetipală, de un început al vieții.

În contrapunct, Costel Iftinchi, cu Earth Wrinkles (fotografie, 40×30), surprinde o frontieră între lumi: fisurile pământului devin semne ale unei energii primordiale. Fotografia vorbește despre tensiunea dintre greutatea materiei și aspirația verticală a spiritului.

Paula Țuțu, în Denouement (acrilic, 60×80), transformă un spațiu domestic într-o scenă a introspecției. Oglinda nu mai reflectă, ci deschide spre straturi de identitate, spre o devenire continuă a sinelui.

Într-un registru asemănător, Nicola Achirei, cu Late-night Conversation (acrilic, 40×50), creează o lume spectrală în alb, negru și gri. Figurile deformate trădează o ruptură interioară — o întâlnire între sinele lucid și cel visător.

În Reborn in Plastic, Paula Pitorac (Sculptură II) reinterpretează leii emblematice ai Universității, trecându-i printr-un proces de dematerializare și reconfigurare: din piatră în imagine digitală, apoi în imprimare 3D. Lucrarea marchează o trecere între memorie și simulacru, între tradiție și tehnologie.

Alte lucrări — The Time Machine (Ceaușu Georgiana), Traces of the Past (Crainiciuc Roxana Bianca), Stronger by Ourselves or More Powerful Together? (Alexandra Postolică), Those Departing (Negrii Maria), Autumn on Alleys (Dorofte Mădălina) și My Mum’s Portrait (Emanoil Diaconu), Orchestra la Viena – Viorica Muraru , Vizită la muzeu a lui Petre Sîncu — completează discursul expozițional, explorând teme ale timpului, nostalgiei și identității colective.




Journey Between Worlds devine o traversare a straturilor sensibilității: de la peisajul ca amintire și imaginație, la obiectul ca centru al interiorității, și mai departe la mișcarea vieții ca energie primordială. Expoziția nu oferă o narațiune despre lume, ci o experiență a ființei în lume — o invitație la participare și contemplare, la perceperea realității ca spațiu permeabil, mereu deschis transformării. Privitorul nu rămâne spectator, ci devine călător între lumi, redescoperind, prin privire, propria prezență.






Răspunsuri