Adelina Mihalache, șefa de promoție 2026 a Facultății de Inginerie Mecanică, Autovehicule și Robotică (FIMAR), USV Suceava: „Locul de unde pleci nu îți dictează destinația”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător* (COACH USV) a ajuns la ultimul dialog din seria dedicată șefilor de promoție 2026 ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Este vorba de șefa de promoție a Facultății de Inginerie Mecanică, Autovehicule și Robotică (FIMAR), Adelina MIHALACHE, o tânără care a demonstrat că perseverența, disciplina și curajul de a ieși din zona de confort pot transforma provocările într-un parcurs academic remarcabil. În interviul acordat COACH USV, aceasta vorbește despre experiența de a fi singura studentă din grupa sa, despre depășirea barierelor sociale și de gen, rolul profesorilor și al familiei, provocările studiilor inginerești și planurile sale profesionale.

1. Cum ai descrie parcursul tău educațional și ce factori consideri că au contribuit cel mai mult la atingerea acestei poziții de șef/ă de promoție?

„Parcursul meu educațional a fost unul bazat pe dorința de a evolua și de a mă autodepăși. Am absolvit Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Jud. Botoșani, la profilul Științe ale Naturii, unde am dobândit o bază solidă și am învățat ce înseamnă disciplina și responsabilitatea. Alegerea de a urma Ingineria Mecanică a reprezentat pentru mine o provocare și, în același timp, o oportunitate de a ieși din zona de confort și de a mă dezvolta într-un domeniu tehnic.Sincer, nu am început facultatea cu gândul că voi ajunge șefă de promoție. Obiectivul meu a fost să învăț cât mai mult, să mă autodepășesc și să devin, de la un semestru la altul, o versiune mai bună a mea. Am încercat să tratez fiecare disciplină cu seriozitate, să fiu consecventă și să nu renunț atunci când am întâmpinat dificultăți.Cred că această realizare este rezultatul perseverenței, al organizării și al muncii constante, dar și al sprijinului pe care l-am primit din partea profesorilor, colegilor, soțului  și familiei. Fiecare a avut un rol important în parcursul meu și le sunt recunoscătoare pentru încrederea și susținerea oferite.Pentru mine, titlul de șefă de promoție nu reprezintă doar o performanță academică, ci o confirmare că atunci când îți stabilești obiective clare, muncești cu seriozitate și nu renunți la prima dificultate, rezultatele apar. Este o realizare care mă motivează să continui să învăț, să urmez studiile de master și să mă perfecționez în domeniul pe care l-am ales. Nu a fost mereu ușor, însă tot timpul am încercat să depășesc fiecare provocare și să continui să mă dezvolt. Eu consider că parcursul unui student nu trebuie evaluat doar prin performanțele academice, ci și prin caracterul, responsabilitatea și implicarea fiecăruia dintre noi”.

2. Ce înseamnă pentru tine, personal și simbolic, să fii șef/ă de promoție? Cum percepi acest rol în cadrul comunității tale școlare și dincolo de ea?

„Pentru mine, acest titlu este o victorie personală profundă împotriva barierelor sociale și de gen. Să fii fată, să provii din mediul rural și să termini ca șefă de promoție la inginerie mecanică este o dovadă simbolică a faptului călocul de unde pleci nu îți dictează destinația. Trecerea de la liceu la facultate a fost una dificilă. Acomodarea la un mediu nou, ritmul diferit de predare, volumul mare de informații și complexitatea unor materii au reprezentat un adevărat test. Au existat momente în care am simțit că trebuie să depun un efort mai mare decât în liceu pentru a obține rezultate bune. În plus, adaptarea la viața de student, gestionarea timpului și capacitatea de a înțelege un volum mai mare de informații sunt o adevărată provocare. Tocmai aceste experiențe m-au făcut să înțeleg că valoarea unei realizări nu constă doar în rezultatul obținut, ci și în capacitatea de a continua atunci când lucrurile devin dificile. Dacă titlul de șef de promoție mi-a confirmat că sunt capabilă să ating obiective importante, facultatea m-a învățat să fiu mai rezilientă, mai răbdătoare și mai deschisă către învățare continuă. Astăzi privesc această distincție nu ca pe dovada că am ajuns la destinație, ci ca pe dovada că am construit o bază solidă care mă ajută să fac față noilor provocări și să continui să evoluez”.

3. Ai avut modele sau persoane care te-au inspirat de-a lungul anilor de școală? Dacă da, cine au fost acestea și cum te-au influențat?

„Principalul meu reper academic de-a lungul anilor de facultate a fost profesoara care ulterior a acceptat să îmi coordoneze și lucrarea de licență. Interacțiunea cu dânsa a început încă din primii ani de studiu, la cursuri și laboratoare, unde s-a remarcat imediat printr-un profesionalism desăvârșit. Siguranța de sine pe care o transmitea în amfiteatru și stăpânirea excelentă a domeniului tehnic mi-au oferit o puternică motivație. Pe lângă competența ei,  s-a dovedit a fi un om deosebit de deschis, fiind mereu gata să ajute studenții. Ori de câte ori aveam nevoie de o lămurire sau de un sfat constructiv, ușa ei era deschisă și ne oferea îndrumarea necesară. Această combinație între un specialist de top și un mentor cald, pe care te poți baza oricând, m-a inspirat cel mai mult și m-a determinat să tratez întreaga facultate cu maximă responsabilitate”.

4. Care au fost principalele obstacole sau provocări cu care te-ai confruntat și ce strategii ai folosit pentru a le depăși?

„Sinceră să fiu, nu am privit facultatea ca pe un șir de obstacole majore și nici nu am lăsat stresul să mă copleșească. Cea mai mare provocare a fost, mai degrabă, volumul mare de proiecte tehnice și schițe care trebuiau predate la termene fixe, în paralel cu adaptarea la dinamica și agitația vieții de cămin. Strategia mea împotriva stresului a fost tocmai prezența constantă la cursuri. Fiind acolo zi de zi, am asimilat informația din mers și nu m-am acumulat cu materie neînțeleasă înainte de examene. Am abordat totul cu calm, mi-am rezolvat proiectele la timp și am înțeles rapid că dacă un program sau o simulare dă eroare, nu e o tragedie, ci doar o problemă tehnică ce trebuie rezolvată”.

5. Cum ai gestionat relațiile cu colegii de clasă, având în vedere poziția ta de lider academic? Ai resimțit tensiuni sau solidarități speciale?

„Sinceră să fiu, nu prea am avut obstacole majore și nici nu am lăsat stresul să mă prindă. La Mecanică ai destul de multe proiecte și schițe de predat, dar dacă îți vezi de treabă, nu e atât de speriat. Singura chestie mai diferită a fost că, fiind o grupă mică de 8 persoane, eu eram singura fată și singura care stătea la cămin. A trebuit doar să mă obișnuiesc cu agitația din cămin atunci când aveam de lucrat la proiecte sau de învățat pentru examene. Nu am avut vreo strategie secretă, ci doar faptul că am mers la cursuri. Pentru că eram atentă acolo și înțelegeam totul direct din bancă, terminam repede ce aveam de făcut și nu îmi pierdeam nopțile învățând. Am luat lucrurile pas cu pas, cu calm, iar dacă un proiect sau un program nu îmi ieșea din prima, nu făceam o tragedie din asta”.

6. Ce rol au avut activitățile extracurriculare în dezvoltarea ta personală și academică.

„Pe perioada facultăți nu am participat la activități extracurriculare. Am participat la vizitele în fabrici organizate de facultate și am avut ocazia să vad mediul de lucru”.

7. Cum vezi sistemul educațional din România din perspectiva unui student de succes? Ce ai schimba, dacă ai putea?

„Consider că sistemul educațional din România oferă o bază teoretică foarte bună, iar acest lucru se vede mai ales în domenii tehnice, cum este ingineria mecanică. Profesorii transmit cunoștințe solide, iar acest fundament este esențial pentru formarea unui inginer. Totuși, cred că una dintre cele mai importante schimbări ar fi creșterea ponderii activităților practice și consolidarea colaborării dintre universități și industrie. Un viitor inginer învață cel mai bine atunci când poate aplica teoria în laboratoare moderne, în proiecte reale și în stagii de practică desfășurate în companii. De asemenea, aș încuraja dezvoltarea competențelor interdisciplinare, precum utilizarea programelor de  automatizarea, digitalizarea proceselor industriale și lucrul în echipă. Industria evoluează rapid. În concluzie, consider că sistemul educațional românesc are un fundament valoros, însă poate deveni și mai performant printr-o integrare mai puternică a pregătirii practice, a tehnologiilor moderne și a colaborării cu industria. Cred că succesul unui inginer nu depinde doar de ceea ce știe, ci și de capacitatea de a aplica acele cunoștințe, de a inova și de a învăța continuu. noile tehnologii pentru a pregăti specialiști competitivi la nivel internațional”.

8. Care sunt planurile tale pentru viitor academic, profesional, dar și personal? Cum îți imaginezi contribuția ta în societate?

„Pe plan academic, îmi doresc să continui studiile prin înscrierea la  programul de master  Ingineria și managementul calității, sănătății și securității în muncă, deoarece consider că acesta îmi va oferi oportunitatea de a aprofunda cunoștințele dobândite în facultate și de a mă specializa într-un domeniu care mă pasionează. În același timp, intenționez să urmez cursuri de perfecționare și certificări profesionale, pentru că tehnologia evoluează permanent, iar un inginer trebuie să fie într-o continuă dezvoltare. Din punct de vedere profesional, îmi propun să lucrez într-un mediu în care să pot aplica ceea ce am învățat și să particip la proiecte care aduc soluții eficiente și inovatoare. Îmi doresc să acumulez experiență, să învăț de la profesioniști și, în timp, să îmi asum roluri cu responsabilitate tot mai mare. Pe plan personal, îmi doresc să rămân aceeași persoană curioasă, perseverentă și deschisă către noi provocări. Cred că dezvoltarea profesională trebuie să fie însoțită de dezvoltarea personală, prin disciplină, echilibru și dorința de a învăța continuu. În ceea ce privește contribuția mea în societate, cred că un inginer poate avea un impact real prin soluțiile pe care le dezvoltă și prin responsabilitatea cu care își exercită profesia. Îmi doresc să contribui la proiecte  și, pe viitor, să împărtășesc din experiența acumulată colegilor și viitorilor studenți. Consider că progresul apare atunci când cunoștințele sunt folosite nu doar pentru succesul personal, ci și pentru binele celor din jur”.

9. Ce sfaturi sau lecții ai oferi altor tineri care își doresc să performeze academic și să își asume roluri de lideri în comunitatea lor?

„Dacă ar fi să le dau un sfat colegilor sau viitorilor studenți, le-aș spune să nu se compare permanent cu ceilalți. Fiecare are propriul ritm de învățare și propriul parcurs. Cred că este mai important să fii consecvent și să îți dorești să evoluezi de la o zi la alta decât să urmărești doar rezultatele. Le-aș recomanda să profite de toate oportunitățile pe care le oferă facultatea: laboratoare, proiecte, practică, cursuri de perfecționare sau activități extracurriculare. Aceste experiențe completează foarte bine ceea ce învățăm la cursuri și ne ajută să ne dezvoltăm atât profesional, cât și personal. În ceea ce privește rolul de lider, am învățat că nu trebuie să ai mereu toate răspunsurile. Un lider bun este un om care știe să asculte, să comunice și să îi motiveze pe cei din jur. Cred că respectul se câștigă prin seriozitate, implicare și prin modul în care îi tratezi pe ceilalți. Cel mai important este să nu îți fie teamă să încerci lucruri noi și să accepți că uneori vei greși. Din experiența mea, fiecare provocare m-a ajutat să învăț ceva și să capăt mai multă încredere în mine. Dacă îți faci treaba cu responsabilitate, rămâi curios și nu renunți atunci când este greu, rezultatele vor veni în timp”.

10. Cum definești personal „succesul” și ce consideri că ar trebui să conteze cel mai mult în evaluarea parcursului unui tânăr în societatea actuală?

„Pentru mine, succesul nu înseamnă doar rezultate academice sau profesionale, ci și faptul că reușești să faci ceea ce îți place, să evoluezi constant și să fii împăcat cu alegerile pe care le faci. Consider că succesul se construiește în timp, prin muncă, perseverență și dorința de a învăța, nu doar prin realizări de moment. Cred că, în societatea de astăzi, parcursul unui tânăr nu ar trebui evaluat doar prin note, diplome sau funcția pe care o ocupă. Acestea sunt importante, dar la fel de importante sunt caracterul, responsabilitatea, capacitatea de a lucra în echipă, adaptabilitatea și dorința de a învăța continuu. Într-o lume care se schimbă atât de repede, cred că aceste calități fac diferența pe termen lung. În cazul meu, faptul că am ajuns șefă de promoție este o realizare de care sunt mândră, însă nu o consider definiția succesului. O văd mai degrabă ca pe rezultatul muncii și al consecvenței din ultimii ani. Pentru mine, succesul va însemna să continui să mă dezvolt, să îmi construiesc o carieră în domeniul pe care l-am ales și să pot avea un impact pozitiv prin ceea ce fac, atât profesional, cât și în comunitatea din care fac parte”.

11. Dacă ai avea o platformă națională pentru tineri, care ar fi primele trei lucruri pe care le-ai cere celor care fac politicile educaționale din România?

„În primul rând, aș cere ca educația să fie mai bine adaptată la cerințele actuale ale pieței muncii. Cred că este important ca studenții să beneficieze de mai multe oportunități de practică, colaborări cu mediul economic și proiecte aplicate, astfel încât să facă mai ușor trecerea de la facultate la carieră. În al doilea rând, aș solicita investiții constante în infrastructura educațională. Laboratoarele moderne, echipamentele performante și accesul la tehnologii actuale sunt esențiale, mai ales în domenii tehnice precum ingineria mecanică, unde pregătirea practică este la fel de importantă ca cea teoretică. În al treilea rând, aș încuraja dezvoltarea unei culturi a învățării continue. Mi-aș dori ca studenții și absolvenții să aibă acces mai ușor la programe de master, cursuri de perfecționare și certificări profesionale, pentru a putea ține pasul cu evoluția tehnologiei și cu cerințele unei piețe a muncii aflate într-o schimbare permanentă. Cred că tinerii nu au nevoie doar de un sistem educațional care să le ofere cunoștințe, ci și de unul care să le ofere șansa de a se dezvolta, de a inova și de a avea încredere că pot construi un viitor aici, în România”.

12. Dacă vrei să mai adaugi ceva, poate din ce nu te-am întrebat, o poți face.

„Aș dori să subliniez că niciun succes nu este obținut de unul singur. În spatele fiecărei realizări se află oameni care au oferit sprijin, încredere și inspirație. Sunt recunoscătoare familiei, profesorilor și colegilor mei pentru contribuția lor la formarea mea și sper să pot transmite mai departe valorile și lecțiile pe care le-am învățat”.

Dincolo de titlul de șefă de promoție, povestea sa vorbește despre curaj, consecvență și învățare continuă. Mesajul pe care îl transmite tinerilor este unul simplu: să nu se compare permanent cu ceilalți, să își urmeze propriul ritm și să nu renunțe atunci când lucrurile devin dificile. Pentru că, așa cum demonstrează chiar parcursul ei, locul de unde pleci nu îți dictează destinația. Felicitări, Adelina pentru tot parcursul tău din partea Centrului de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător – COACH USV, îți dorim reușite în continuare!

* Interviul a fost realizat de echipa COACH USV – Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Drd. Oana Grosu și lector dr. Sergiu Raiu.  Mulțumim șefei de promoție 2026 a Facultății de Inginerie Mecanică, Autovehicule și Robotică (FIMAR) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava pentru deschiderea de a împărtăși din experiența, viziunea ei și cum a ajuns să facă performanță. Material realizat cu sprijinul Proiectului PNRR-I10 nr. 9/31.01.2023 – COACH USV.