Ploiești Jazz Society — Cronica unui Festival (ediția XXI - 2026)

Toamna unui sfârşit de octombrie melancolic… ploaie mocnită, cafea tare, biscuiţi delicioşi şi întâlniri cu prietenii pasionaţi de muzică de calitate în atmosfera boemă şi extrem de prietenoasă a Filarmonicii “Paul Constantinescu” Ploieşti. Motivul acestui rendez-vous? Serile incendiare de jazz din cadrul Festivalului de Jazz Ploieşti — ediţia XXI (29 octombrie – 1 noiembrie 2026).  Timp de patru zile, Filarmonica ploieşteană a devenit o casă a unei mari familii pasionate de muzica bună, unde poveştile despre jazz s-au destăinuit filă cu filă. Patru zile, două săli (sala “Ion Baciu” a Filarmonicii şi Curtea Berarilor Timişoreana, unde s-au desfăşurat seri de jam sessions), douăsprezece concerte, douăsprezece povești colosale din România, Ungaria, SUA, Israel, Italia, Brazilia, Germania, Venezuela. Patru zile în care jazz-ul a fost rege, într-o ediție care continuă o tradiție începută în orașul nostru în 1969.

În continuare, mă voi axa pe prezentarea concertelor de la sala “Ion Baciu”. 

Festivalul a debutat cu un spectacol despre rădăcini, care ne-a purtat prin satul natal al bunicilor şi străbunicilor, pentru a sta la o şuetă cu elementele naturii: In my Village Simfonic, album semnat de solista LUIZA ZAN, interpretat alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești, sub bagheta dirijorului Andrei Petrache şi de alți trei muzicieni care au adus un plus de culoare și energie: Răzvan Florescu (vibrafon), Philip Goron (percuție și tobe) și Mike Alex (chitară bas). Un mix fabulos, o completare reciprocă, un fusion pe l-am iubit întotdeauna între jazz și muzica simfonică, un proiect în care cântecele, poveștile și sonoritățile inspirate de lumea satului românesc au fost puse în valoare prin orchestrații bogate, armonii surprinzătoare și elemente de jazz. Muzica și versurile i-au aparţinut Luizei Zan, aranjamentele au fost semnate de Răzvan Florescu și Vlad Briciu, iar orchestrația a fost realizată de Andrei Petrache.

Pe scurt, o seară de gală…

A doua seară din Ploiești Jazz Festival 2026 a fost de-a dreptul incendiară. Două spectacole, două stiluri absolut diferite, două povești de jazz care au ridicat sala în picioare.  Ungurii de la trupa DJABE au deschis evenimentul cu un concert pe acorduri puternice, vibrante, în care jazz-ul, rock-ul progresiv și influențele din muzica lumii s-au întâlnit în mod firesc. Șase muzicieni feroce, cu un repertoriu organizat la miimă au ars efectiv instrumentele și scena, dar și dorința publicului de a trăi la maxim o astfel de experiență intensă. Artiştii au avut un storyline extrem de coerent, cu imagini de fundal ale turneelor inedite, cu accent pe experiența norvegiană, un tablou în care peisajele galactice pot crea piese de jazz cu influențe cosmice. O surpriză pentru public a fost şi inspiraţia pieselor muzicale din picturile unui artist celebru din Ungaria, chiar tatăl unuia dintre artiști. Pline de culoare şi smbolism, ele au inspirat piese muzicale cu inflexiuni tradiţionale, folclorice. Inedit a fost și faptul că seria de picturi despre care vorbim a fost expusă în perioada premergătoare festivalului în incinta Muzeului de Artă Prahova.

După acest tumult al fuziunii dintre arte, seara a continuat pe acorduri opuse de jazz, și anume de un blues care ne-a mângâiat sufletul… Un astfel de stil muzical este menit a fi audiat la nesfârșit, mai ales dacă este interpretat de o artistă sublimă precum ASHLEY_PEZZOTTI din SUA. O prezență scenică agreabilă şi o voce extraordinară de interpretă de jazz autentică, Ashley ne-a purtat printr-un repertoriu extrem de romantic, cu piese celebre ale marilor voci de jazz, dar și compoziții personale, în care iubirea a fost personaj principal într-o poveste de... blues. Magnifică, uluitoare ușurătatea interpretării acestei artiste alături de Ploiești Jazz Trio, magnificii şi binecunoscuţii muzicieni de jazz ai scenei ploieştene. Împreună, ne-au adus bucuria swing-ului autentic și al improvizației antrenante.

A treia seară de festival ne-a răsfățat cu trei concerte extraordinare timp de cinci ore. Din nou, trei stiluri diferite și patru țări care s-au întrecut în ritmuri de jazz.  

Melody people - cinci muzicieni, cinci orașe de pe două continente poposite pe scena Filarmonicii ploieștene. Solist, un israelian care cântă la muzicuță pe acorduri orientale. Ineditul devine fenomenal... Este probabil cel mai interesant concert de jazz pe care l-am audiat până acum. Un repertoriu extraordinar de sensibil al artistului israelian RONI EYTAN (originar din Ierusalim), care și-a lansat, în premieră, la Ploiești, albumul Melody people, adică povestea ecoului străbun, a bunicului care cânta, a copilăriei marcată de muzica îngânată a istoriei familiei. Așa s-a deschis a treia seară de festival, cu o poem lung, cântat la muzicuță, însoțită de picăturile de ploaie ale pianului, tumultul încărcat de ritm al tobelor, șuierul înfundat al contrabasului și focul nestăvilit al chitarei. Când pe ritmuri de doină românească, când pe folclor din muzica lumii... Deosebit, emoționant, inspirațional... Câtă muzică poate încăpea într-o muzicuță?...

Povestea saxofonului... Nisip presărat pe arterele timpului, fluxul memoriei, strămutări ale emoțiilor dintr-un colț al ființei în altul, amintiri de pe iahturile din pitorescul nord al Italiei... croaziera mea din Sirmione, dar și din celebrele filme italiene, cu accent pe compozitorul Ennio Morricone. Acesta a fost STEFANO DI BATTISTA (originar din Roma), cu al său saxofon romantic și jucăuș, un artist exuberant, prietenos, care a performat chiar printre spectatori, aducând serii un plus de veselie şi spirit italian autentic, și care ne-a transpus în poveștile unei Italii pline de viață și boemie... la dolce vită.

O braziliancă și doi nemți, adică BOSSARENOVA TRIO. Poate vă întrebați cum s-a potrivit strictețea nemțească cu exuberanța solară a tărâmului din Rio de Janeiro. Ei bine, s-au completat extraordinar de bine. Ritmurile sacadate ale carnavalului din Rio, briza percuțiilor, vocea jucăușă a solistei au fost măsurate matematic și ținute în frâul narativ de către pian și trompetă. Așadar, povestea carnavalului s-a relatat în bătaia instrumentului maracas. “City by night” a fost o temă centrală a repertoriului acestei formații. Luminile orașului, dansul nocturn al împătimiților de ritmuri, umbrele nopții reflectate pe cerul înstelat, adică o experiență de jazz nocturn pe acorduri exotice.

Pe scurt, o seară divină…

Ultima seară de jazz a fost triumfală. Cum am pășit în casa muzicii, parcă am aterizat direct pe Broadway, în America anilor '20 (supranumită “The Jazz Age” sau „Roaring Twenties”). Păsările cântau la unison pe cerul înstelat, iar aștrii făceau serenade din trompete și saxofon unui BIG BAND SOCIETY, însoțite fiind de vocea puternică a IRINEI REVENCO. Luna albastră urla şi ea a simfonie pe pașii dansatorilor de la JAZZ BIRDS. Așa s-a deschis a patra și ultima seară de festival de jazz, şi anume cu o celebrare a vieții ca musical. Un Broadway poposit la Ploiești pe ritmuri vesele, clădite din marile metropole care nu dorm, cum nici Ploieștiul n-a mai dormit timp de patru nopți... A visat jazz, a pictat jazz, a consumat jazz... Superba voce a Irinei Revenco a creat regia unui autentic film american de epocă. Personal, m-am simțit ca la petrecerile anilor '20 ale Marelui Gatsby. Swing it, baby, on Route 66...

La o șuetă cu trompeta și pianul sau când dialogul dintre cele două instrumente spune cea mai interesantă poveste despre jazz... O sută de ani de la nașterea lui MILES DAVIS (1926-1991), unul dintre cei mai influenți trompetiști, compozitori şi lideri de formație din istoria jazz-ului, un storytelling marca BENITO GONZALES QUARTET. Ridicați cortină, se produce istorie în stare de transă artistică! Venezuela, SUA și Italia într-un torent de note muzicale care ne-a purtat pe urmele timpului în care s-a născut jazz-ul. BENITO GONZALES a făcut din pian armonică, într-o concurență cu fulgerele care aruncă foc. KEYON HARROLD, direct legat de familia (Miles) Davis prin rădăcini străbune, ne-a pus în fața istoriei autentice, depanând amintiri, filă cu filă. Între trompetă și pian s-a scris un poem despre vechiul New York, martor la nașterea jazz-ului. Gonzales cântă la pian cu patima unei iubiri obsesive pentru matematica sunetelor, iar Harrold e una cu trompeta, dar și o voce magnifică.... “It's a beautiful day” ne-a surprins cu vocea unui jazz-ist de înaltă clasă și de marile predici ale discursurilor sociale. Un mesaj puternic către public: Iubiți viața și pacea lumii! A fost un concert extrem de dinamic, care ne-a transpus în cluburile de jazz ale anilor '60 și în măiestria unui discurs despre valori.

Seria de jam sessions de la Curtea Berarilor Timişoreana a adus un plus de originalitate muzicală publicului prezent până tarziu in noapte. Muzicieni pe care îi ascultaserăm în concerte diferite s-au întâlnit acum în alte formule, au improvizat și s-au bucurat să cânte împreună. Iar noi am mai rămas… şi am mai ascultat…  

Trăirile autentice ale publicului din timpul acestor concerte extraordinare de jazz a produs un val nestăvilit de emoţii copleşitoare. Artiștii, unul și unul, au produs “ravagii” emoţionale şi o analiză riguroasă a stilurilor variate prezente anul acesta în festival. Dar cel mai important, comunitatea iubitorilor de jazz ai Ploieştilor s-a mărit considerabil. Mulțumim și iar mulțumim pentru această ediție de colecție! Meritul se duce către echipa organizatorică a Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploieşti, Ploiești Jazz Club 1968, avându-i ca amfitrioni şi manageri de top ai festivalului pe Vlad Mateescu (manager Filarmonica Ploieşti), Lucian Sabados (inițiator, moderator şi selecţioner principal în cadrul Festivalului de Jazz Ploieşti) Andi Enache (moderator, www.Ploestii.ro).

Să ne revedem cu bine şi în 2027! Jazz-ul s-a născut la Ploiești, iar povestea lui continuă... Pe tine ce te aduce în sala de jazz? O inimă frântă, haosul socio-politic, o stare de burnout, o nostalgie, o amintire nepieritoare, inspirația, prietenii…?

Ana Lucreția NEDELCU

(jurnalist cultural https://www.facebook.com/LiterAnART; https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1683301030204135&type=3)

Pagina oficială a Festivalului de Jazz Ploieşti: https://www.facebook.com/ploiestijazzfestival

Poze: arhiva personală & Ploieşti Jazz Festival