Conferința Științifică Națională de la Cugir – “Peisajul industrial și preindustrial în secolul XXI. Abordări și perspective”

În data de 30 ianuarie 2026, a avut loc la Centrul Cultural “Valentin Uritescu” Cugir – Sala de Conferințe, a II-a ediție a Conferinței Științifice “Peisajul preindustrial și industrial în secolul XXI. Abordări și perspective”, eveniment inițiat de Centrul Cultural Cugir, prin Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir, în parteneriat cu Orașul Cugir și Consiliul Județean Alba.

A fost un eveniment maraton, care s-a desfășurat pe durata întregii zile. La ora 10:00, istoricul dr. Claudiu Purdea a declarat deschisă sesiunea, iar pentru a marca solemnitatea momentului, Fanfara Orașului Cugir a intonat imnul României, încheind cu două melodii din folclorul autohton.

Doamna director a Centrului Cultural Cugir, Diane Elisabeta Dobrean mulțumește agenților economici care a-au mobilizat pentru acest eveniment, subliniind că “Această conferință este un bun prilej de a vedea împreună produsele tehnice ale Cugirului.”

Alocuțiunile de început au fost din partea reprezentanților administrației publice locale și județene. Primarul orașului Cugir, Ing. Adrian Teban s-a adresat publicului din sală: “Avem o vechime foarte mare în domeniul industrial. Trebuie să fim conștienți de patrimoniul pe care îl deținem și să ducem mai departe tradițiile noastre. Acest patrimoniu trebuie valorificat și este important ca orașul Cugir să rămână în lanțul industrial național.”

Domnul Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, a precizat: “Tema conferinței este binevenită, dar am început prea târziu o astfel de acțiune. Având în vedere că industrializarea în județul Alba este amplă, iar înainte de această industrializare au existat meșteșugurile, ne dorim ca multe dintre halele dezactivate să devină muzee, luând exemplul altor țări, care au transformat vechile fabrici în adevărate muzee.” Totodată, și-a exprimat dorința implementării proiectului de la Cugir, privind această conferință, la nivelul întregului județ Alba.

Doamna Diane Dobrean a continuat cu o scurtă prezentare a Muzeului de Istorie a Tehnicii din Cugir, punând accent pe abordările pentru viitorul muzeului, locului de amplasare al noului edificiu, existând mai multe variante pe teritoriul orașului, menționând cu fervoarea omului implicat într-un proiect, că “Ne propunem să conservăm tot ceea ce a mai rămas.” În prezentarea muzeului a intervenit și domnul Claudiu Purdea, cel care coordonează cu profesionalism și pasiune acest muzeu.
Domnul Ioan Cristea a avut o lungă intervenție din partea publicului, cu readuceri aminte din perioada de glorie a Uzinei Mecanice Cugir, continuând cu firul narativ al evenimentelor revoluționare din decembrie 1989, fiind participant activ.

Au urmat reprezentanții companiilor cugirene cu profil tehnic. Din partea Uzinei Mecanice Cugir, domnul Ing. Mircea Simu, director de calitate, a subliniat că “Încercăm să prezervăm tradițiile industriale. Când fabrica a mers bine și orașul a mers bine.”, prezentând un filmat cu instituția pe care o reprezintă.

Fabrica de Arme Cugir a fost reprezentată de doamna Ionela Bumb, care în timpul derulării filmatului cu fabrica, a dat câteva detalii tehnice în legătură cu produsele care fac obiectul activității unității industriale, din care face parte domnia sa.

Domnul Aurel Lupu, șef Resurse Umane de la Star Transmission Cugir & Star Assembly Sebeș, a prezentat un scurt istoric al companiei, punând accent pe cifrele de afaceri și de investiții ale firmei, și pe învățământul dual, în care sunt parte activă, în colaborare cu liceele de profil industrial din județul Alba.

Conform programului, a urmat lansarea cărții “Ruperea blestemului. Revoluția Română din Decembrie 1989”, autor Cătălin Ranco Pițu. Moderatorul evenimentului, istoricul Claudiu Purdea a invitat la prezentarea cărții pe domnul prof. univ. dr. Augustin Lazăr, care a vorbit despre cele trei dosare principale de pe biroul domniei sale, când a fost investit în funcția de Procuror General al României, despre plecarea dânsului din acea Instituție de Stat, la sfârșitul mandatului, și transferul la Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în calitate de profesor. A făcut referire la adevărul istoric al momentului “Revoluția din decembrie 1989”, care se regăsește în paginile cărții prezentate, subliniind că “Nu este o carte de amintiri, este o carte greu de citit, realizată cu multă cercetare științifică.”

Lectorul univ. dr. Decebal Manole Bogdan a avut o lungă alocuțiune, făcând o incursiune în istoria evenimentelor din decembrie 1989, cu precizarea că “Cugirul a fost pus pe hartă și în 1989, când oamenii și-au luat destinul în mâini. A fost un mixt între o lovitură de stat și mișcare socială.”, continuând cu mineriadele de după. A felicitat autorul și pentru cartea “Revoluția Română pentru Tineri”, o variantă mai simplu de asimilat în comparație cu cea originală, mult mai complexă.

A luat cuvântul autorul cărții, generalul Cătălin Ranco Pițu, explicând detaliat despre revoluția română din 1989, accentuând ferm că ea a existat, nu poate fi negată titulatura acelor evenimente, care, din păcate, “s-a încălecat cu lovitura de stat”, după care, a invitat publicul la întrebări.

Prima intervenție a aparținut domnului prof. Nicolae Florea, cu întrebarea “Oare revoluția nu a fost capturată?”. A venit răspunsul prompt al autorului: “Revoluția a fost a tuturor românilor. În Cugir a fost revoluție, dar unii au profitat de situație și au creat haos în rândul populației. În țară au murit 857 de oameni, inutil. A urmat o acțiune militară imediată, executată ca la carte.”

Au urmat și alte intervenții din public, un tânăr a întrebat “De ce mulți oameni, unii chiar participanți la revoluție, susțin că era mai bine înainte?”, urmând răspunsul autorului: “Și tatăl meu spunea la fel, dar i-am adus o serie de argumente că acum avem o serie de libertăți și posibilități, pe care înainte nu le aveam. Și trebuie să regrete doar tinerețea din regimul trecut. Nimic altceva!” Cu o altă întrebare a intervenit doamna Maria Cristina Montanari Pătroescu, referitoare la atitudinea angajaților față de muncă și șefii lor, primind un răspuns categoric: “Națiunea gândea doar să fie subordonată. Românii așteptau soluția de “sus” fără să se implice.” Domnul Ioan Cristea a avut o a doua intervenție, de această dată, narând întregul scenariu al desfășurării revoluției de la Cugir. În discuție, domnul Florin Bumb a adus și termenul “lustrație”, punând întrebarea “Dacă s-ar fi aplicat în România, ce s-ar fi întâmplat?”, primind explicația “Pentru că au fost comuniști filoruși, care nu puteau vota lustrația.” Primarul Adrian Teban a adăugat experiențele domniei sale din perioada evenimentelor revoluționare, trăite de un tânăr de 18 ani, preuniversitar, punctând, apoi, diferența dintre “lider” și “șăf”. O ultimă întrebare a venit din partea unei doamne din public, care a dorit să afle dacă cineva a plătit pentru “relele făcute”? În cunoștință de cauză, bine preparat, prin prisma funcției pe care a deținut-o, de Procuror Șef, domnul Cătălin Ranco Pițu a venit cu date concrete, astfel: “Au existat 102 rechizitorii, au fost arestați 25 de generali, peste 100 de ofițeri și soldați, care au fost condamnați definitiv și au executat până la ispășirea pedepsei sau au fost eliberați condiționat. Condamnările au început din 1996, când Emil Constantinescu a devenit președinte.” Prezentarea de carte s-a concluzionat cu o sesiune de autografe din partea autorului.

A urmat vizita în foaierul Centrului Cultural, unde s-a amenajat expoziția de arme și muniție.
După pauza de prânz de la restaurantul Casa Cugireană, a urmat “Secțiunea de comunicări”. Moderatorul întregului program, domnul Claudiu Purdea a invitat la dezbatere pe domnul prof. univ. dr. Augustin Lazăr care a prezentat filmatul cu furtul coifului de aur de la Coțofenești, brățările dacice regale nr. 2-3 și 13, explicând întregul fir al acțiunii infractorilor. Totodată, a purtat publicul prin istoria obiectelor dacice, abordând tema “Furtul din expoziția “Dacia! Kingdom of Gold and Silver” Muzeul Drents din Assen, Olanda, punctând următoarele teme: “Pe urmele tezaurelor dacice”, “Bunuri culturale emblematice”, “Spălarea banilor – infracțiune autonomă” și “Cercetarea autenticității artefactelor”.

CS II dr. Mariana Egri (Academia Română – Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca), în cadrul secțiunii “Perspective privind valorificarea peisajului și organizarea teritoriului în cadrul Văii Cugirului de la finalul celei de-a doua epoci a fierului”, a invitat-o la microfon pe doamna CS II dr. Andreea Drăgan care a prezentat “Repere istorice în peisaj”, cu tematicile: “Cetatea dacică de la Cugir”, “Peisajul cugirean”, “Dealul Cetate ca reper în peisajul cugirean”, “Cetatea ca și monument”, “Primele săpături sistematice”, “Mormântul princiar”, “Reluarea săpăturilor din 2023” și Cercetări arheologice 2025”.

Domnul dr. Adrian Cătălin Căsălean (cercetător independent) a vorbit despre logistică, prezentând numeroase documente și cărți, făcând “Analiza habitatului, peisajului și teritoriului care contribuie la deslușirea și înțelegerea aspectelor ce țin de stilul de viață al comunităților umane dintr-un anumit spațiu și o anumită perioadă cronologică.”

A revenit doamna Mariana Egri, punând în discuție obiectele dacice predate de un cetățean din localitatea Vinerea, prezența pieselor de însemnătate istorică pe teritoriul Cugirului și Vinerii, care atestă existența războaielor dintre daci ei romani pe acest teritoriu. Au urmat o serie de interacțiuni, cu întrebări pertinente și răspunsuri bine documentate.

Drd. Oana Alina Dichel a prezentat “Arheologia publică: de la teorie la practica valorificării patrimoniului arheologic”, cu cei “7 piloni ai arheologiei publice”. Punctez din desfășurătorul programului: “Prezentarea explorează evoluția, fundamentele teoretice, precum și aplicațiile practice ale arheologiei publice…Arheologia publică a devenit o paradigmă esențială pentru managementul modern al patrimoniului cultural.”

După o scurtă pauză, istoricul dr. Claudiu Purdea a discutat despre “Industrializare și urbanism în Transilvania la începutul secolului al XIX-lea. Studiu de caz: cartierele de locuințe ale Fabricii de Fier din Cugir”. A prezentat o serie de hărți și documente din arhivele străine.

Domnul dr. Constantin Preoteasa (Complexul Național Muzeal Neamț) a vorbit despre traseul “Han – C.A.P. – Muzeu. Evoluția unui monument istoric renăscut”, fiind vorba despre “Hanul Șerbești ridicat în prima jumătate a secolului XIX pe drumul comercial care făcea legătura între Bacău, Suceava și Iași.”, care a fost restaurat.

Dr. Ionela Simona Mircea (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia) a prezentat o lucrare amplă cu tema Promovarea industriei României Mari. Expozițiile de la Cluj Napoca și București”.

Lect. univ. dr. Decebal Manole Bogdan (Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) a oferit publicului “Strategii de dezvoltare durabilă în economia și societatea orașelor ce au avut o dezvoltare mono-industrială”, precizând că “În orașul Cugir, dezvoltarea metalurgică a determinat și o dezvoltare a producției industriale militare încă din anii 1799.”

Dr. Raluca Ioana Andrei (Complexul Național Muzeal Astra Sibiu) a prezentat “Cufărul Călător – Lemnul. metode de interpretare și comunicare a patrimoniului preindustrial).

Dr. Dumitrița Daniela Filip (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia) a povestit despre “Șurile cu acoperiș de paie de pe Transapuseana (DJ 107 I): particularități tehnice”.

S-a alăturat doamnei drd. Oana Alina Dichel și doamna Maria Elena Tinela Pătruț (Complexul Național Muzeal Astra Sibiu” , pentru prezentarea proiectului “Ierbarul pădurii: instrument educațional pentru descoperirea, valorificarea și protejarea resurselor naturale și a patrimoniului preindustrial din Muzeul ASTRA”.

Lect. univ. dr. Sorin Silviu Finta (Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) a vorbit despre “Patrimoniul cultural și Securitatea națională”.

Dr. Mihai Căstăian (Muzel Civilizației Dacice și Romane Deva) a făcut o scurtă prezentare a arborelui genealogic al familiei Poenariu, cu mare tradiție în arta picturii icoanelor. Subiectul principal a fost Meșterul iconar Florin Nicolae Poenariu”, ultimul descendent al familiei, care a devenit Tezaur Uman Viu din anul 2020.

Asist. univ. drd. Aurelian Gheorghe Mocan ( Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) a încheiat cu secțiunea Evaluarea patrimonială a bunurilor de patrimoniu cultural în contextul dispunerii de măsuri asiguratorii”.

Cuvântul de încheiere a aparținut domnului Claudiu Purdea și doamnei Diane Elisabeta Dobrean, care s-au declarat satisfăcuți de desfășurarea conferinței, mulțumind tuturor pentru participare.

“Atmosfera creată a fost comparabilă cu cea a unei aule universitare, Percepție confirmată nu doar la nivel personal, ci și prin reacțiile participanților.” a precizat într-o postare în mediul online, istoricul dr. Claudiu Purdea.