Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Cugir

Joi, 15 ianuarie 2026 s-a sărbătorit Ziua Culturii Naționale la Centrul Cultural “Valentin Uritescu” Cugir. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută artistică, prin prestația artiștilor de la Liceul de Arte “Regina Maria” din Alba Iulia. Publicul s-a bucurat de un recital cameral, pe muzica compozitorului român, George Enescu. Momentul poetic care a urmat a reînviat spiritul marelui poet, Mihai Eminescu.

În deschiderea evenimentului, a vorbit directoarea Centrului Cultural “Valentin Uritescu” Cugir, doamna Diane Dobrean, subliniind importanța acestei zile în cultura românească, după care a introdus publicul în atmosfera muzicii clasice enesciene.

Recitalul cameral, dedicat compozitorului George Enescu, s-a desfășurat timp de o oră, spre delectarea publicului. În introducere, pianistul Ovidiu Pârjol și violonista Mihaela Roșiu au interpretat “Baladă pentru vioară și pian”, cărora li s-a alăturat pianista Lilia Pârjol, formând un trio pentru “Pastorală, menuet trist și nocturnă pentru vioară și pian la patru mâini”. Alături de Ovidiu Pârjol, a venit Emma Damian la flaut, interpretând împreună “Cantabile și presto pentru flaut și pian”, după care, a revenit violonista Mihaela Roșiu, pentru partitura “Impromptu concertant pentru vioară și pian”. Soprana Roxana Rusan a interpretat într-o franceză impecabilă “Șapte cântece pe versuri de Clement Marot pentru voce și pian Op. 15”. În încheierea programului muzical, pianistul Ovidiu Pârjol a impresionat prin remarcabila interpretare a partiturii “Sarabanda din Suita Op. 10 pentru pian”. Toți cei cinci artiști au fost aclamați și aplaudați la scenă deschisă de către publicul entuziasmat.

Doamna Maria Dodoc a vorbit despre legătura dintre Ziua Culturii Naționale și poetul Mihai Eminescu, după care a invitat la microfon persoanele care au adus un omagiu poetului și poeziei lui.

A urmat un recital poetic dedicat marelui poet național, Mihai Eminescu. Prima care a intrat în scenă a fost doamna Camelia Morda Baciu, care a recitat poezia “Glossă” de Mihai Eminescu. A urmat doamna Ana Bejenar Bugeag, cu poezia “Floare-albastră” și doamna Elena Mateica cu poezia “Cărțile”. A recitat din creația proprie, domnul Dumitru Vasile, poezia “Gravură”. Domnul Mircea Simu a încheiat momentul cu o pledoarie despre Mihai Eminescu: “Mihai Eminescu nu a scris doar poezie, a cizelat gândul, a dat glas dorului nostru ancestral, a înălțat suferința la rang de artă, a transformat peisajul carpatic într-un templu al universalității, și a plămădit limba noastră ridicând-o la rang de catedrală.”

După o scurtă pauză, a urmat ședința anuală cu tema “Calendarul proiectelor culturale 2026”, prezentarea generală aparținând amfitrioanei locașului de cultură, doamna Diane Dobrean. Proiectul cuprinde 41 de evenimente care urmează să se desfășoare pe parcursul întregului an în curs. Domnul primar al orașului Cugir, Ing. Adrian Teban a felicitat protagoniștii celor două momente artistice și s-a declarat deschis dezbaterii acestui proiect cultural, invitând pe cei avizați să vină cu noi propuneri sau comentarii pertinente.

Doamna profesoară, Luminița Radu Cebotari a făcut o trecere în revistă a evenimentelor desfășurate în anul 2025, după care, a făcut un apel la administrația locală pentru alocarea unor fonduri pentru publicarea unei reviste a Cenaclului Cultural “Cugiria”, cu o periodicitate de stabilit.

Doamna Camelia Morda Baciu a subliniat importanța ședințelor lunare ale cenaclului, fără a fi înlocuite cu alte evenimente, astfel menținându-se spiritul de cenaclu. Cu o propunere de punere în valoare istorică a lui Pavel Cneazul și a locului de bătălie de la Câmpul Pâinii, a venit domnul inginer, Mircea Simu, care a adus în discuție și verdicitatea istorică a faptelor și locurilor. Cel mai în măsură să facă lumină în tema din discuție, a fost istoricul Claudiu Purdea, care a menționat carențele din mărturiile rămase din acele vremuri și puținele obiecte găsite în urma săpăturilor arheologice.

A intervenit și domnul Ing. Aurel Voicu, remarcând faptul că “Ziua Veteranilor de Război” nu face parte din programul cultural și a propus o conferință.

Cu diverse propuneri, au venit și alți participanți la discuție: doamna Maria-Cristina Montanari Pătroescu, domnul Vasile Dumitru, domnul Attila Doszlop, domnul Andi Herța, doamna Simona Suciu.

În încheierea ședinței, domnul primar, Ing. Adrian Teban a concluzionat cu propunerea promovării evenimentelor viitoare, cu două, trei luni înainte și a vorbit despre importanța autenticității în tradițiile și obiceiurilor noastre, a dansurilor populare, în special, făcând o trimitere la celebrul festival din perioada comunistă, Cântarea României, unde anumite lucruri erau impuse de regim.
Aș încheia cu o reflecție: atâta timp cât există interes și deschidere pentru promovare, desfășurare, publicare spre cunoaștere și mărturie pentru generațiile viitoare, cultura națională și, la nivel micro, locală, are speranță de continuitate.