File de istorie… Mihai Viteazul – simbol pentru românii din Transilvania

 Mihai Viteazul este un personaj istoric deosebit în raport cu Sigismund Bathory, contemporanul său, care s-a autointitulat principe al Ardealului, Țării Românești și al Moldovei, visându-se ca un „Restitutor Dacie”, adică restaurator al Daciei. El și perioada în care trăia  a fost una „umanistică”, care a imitat antichitatea, iar atunci în antichitate, pământul nostru nu se numea România, se numea Dacia, iar cu tendința lor de a se arhaiza pământul Ungariei se numea Panonia, pământul Bulgariei se numea Moesia.        

Există o deosebire fundamentală între ideea de restituire a Daciei de către Bathory și Mihai Viteazul, deoarece Mihai Viteazul a fost un domnitor român, peste români, iar Bathory un domnitor străin peste români, aceasta este o deosebire fundamentală pe care au remarcat-o oamenii în aceea perioadă.     

 În prezent, oamenii mult mai avansați în cultură, din dorința de a epata, de a surprinde sau pur si simplu din ignoranță, afirmă că Mihai Viteazul a fost un condotier (conducător militar), un aventurier fără a remarca că el a avut o conștiință românească extraordinară. Până la urmă, nu sângele contează, ci educația, iar educația lui a fost aceea de român atât cât era în acele timpuri important să fii român. Mihai Viteazul are un merit deosebit, deoarece fiind din Țara Românească și având conștiință de român, a încercat să facă din Transilvania o a doua Țară Românească. În Moldova nu a avut nevoie, ea era deja o țară românească și domnitorii ei o numeau Valahia. Iar Țara Românească se numea cealaltă Valahie pentru moldoveni. Polonezii numeau Țara Românească Basarabia, iar Moldovei îi spuneau Volohia.       

Intrarea lui Mihai Vodă în Transilvania, chiar dacă nu a vrut să o transforme într-o Românie, a creat cadrul prielnic manifestării românilor din Ardeal pentru unire.  Atunci când erau prezente oștile de mercenari ale domnitorului în Transilvania, în octombrie 1599, au izbucnit în Principat, unele mișcări ale românilor din localități și sate, declanșând o răscoală a valahilor.         

Un cronicar maghiar, Ștefan Szamoskori (1570-1612), istoric și umanist la curtea princiară de la Alba Iulia, a scris într-una din lucrările sale o frază memorabilă: „S-au ridicat valahii la luptă, mânați de încrederea că au un domnitor din neamul lor.” Această frază nu a spus-o un român, ci un străin observator care a văzut că românii au dobândit încredere și forță, știindu-se că pentru prima oară la Alba Iulia, uns ca domnitor, era cel pe care românii îl numeau Crai din neamul lor. Odată urcat pe tron, Mihai, în măsurile generale pe care le-ar fi luat oricare conducător politic și militar, el a pus și sentimentele lui de român astfel:         

– A declarat limba română, limbă oficială în Transilvania, egală cu celelalte  pentru prima oară în istorie;    –

– A dat drept la pășunat turmelor din satele românești din hotarul satelor ungurești și săsești;         

 – I-a ridicat pe preoții români din iobăgie, făcându-i oameni liberi, scutindu-i de robotă. Preoții catolici, pastorii protestanți erau oameni liberi;         

– A ridicat ortodoxia la rangul credințelor recunoscute, fără a interzice activitatea creștină a celorlalte;

  – A făcut biserică mitropolitană românească ortodoxă în Cetatea de la Alba Iulia, așezând Mitropolia Transilvaniei sub oblăduirea Mitropoliei Țării Românești, așa cum fusese pe vremea voievodului Mircea cel Bătrân cu Biserica Ugro-Vlahică.   

Mihai Viteazul a fost și un domnitor cu o dimensiune europeană, fiind considerat ca un Mesia al Creștinătății. Era așteptat la Constantinopol să-l elibereze de sub dominația păgânilor otomani. El și-a pus această țărișoară a lui în slujba creștinătății, și aproape ca Ștefan cel Mare, care a spus că Moldova  este poarta creștinătății și el a gândit în același fel, încercând să formeze o forță puternică, lăsând în urma lui un testament întitulat foarte sugestiv: „Dorințele lui Mihai Vodă – Măria Sa Domnul Ardealului, Moldovei și a Țării Românești, de la înălțarea sa împăratul Râmului. Acestea sunt dorințele Măriei Sale.”       

A ajuns la Iași în luna mai 1600, unde a avut puțin de lucru, doar vreo tei săptămâni până a supus Moldova, iar în luna iulie a aceluiași an, ajunge domn al Țării Românești, al Ardealului și a Toată Țara Moldovei.       

A mai realizat ceva, și anume, Sigiliul Domnesc, cu stema celor trei țări române, prin simbolurile acvilei muntene, cu crucea creștină în cioc, bourul Moldovei, și doi lei pe cele șapte coline, simbolul Transilvaniei. Toate acestea erau planuri de unire a neamurilor românești, de Unire pentru formarea unei noi Dacii puternice cu care să apere valorile civilizației Europene împotriva asalturilor care veneau de la Sud.       

Portretul lui se regăsește în biserici din Transilvania, el fiind adorat ca un sfânt, fiind ctitor de biserici, insuflând conștiința că Transilvania poate deveni și politic românească.     

  Românii din Transilvania ocupau 2/3 din populație, iar ungurii, sașii și secuii reprezentau cealaltă treime.       

După moartea domnitorului, la 9 august 1601, s-a spus așa de către stăpânirea maghiară: „Toate legăturile cu țările valahe trebe rupte, și niciodată slujitori de ai domnitorilor români și care se numesc călugări și care au pregătit tainica lucrare a lui Mihai Valahul, să nu mai treacă munții din Țara Românească și Moldova, creând mișcare și vânzoleală în țară.”       

Mihai Viteazul este acuzat că ar fi făcut unirea celor trei țări, prin tainica lucrare a preoților săi.     

  Ctitor în Scheii Brașovului la Biserica „Sf. Nicolae”, domnitorul așezat în jilț a primit pe negustorii brașoveni și meșteșugarii români ortodocși cu mult drag și bunăvoință.       

 Toate aceste fapte ale marelui domnitor Mihai Viteazul trebuie spuse, făcute cunoscute, altfel devenim ignoranți și nepăsători față de istoria românilor și a României. 

 B I B L I O G R A F I E:
                 – Academician Ioan Aurel Pop; într-o prezentare cu istoricii – pe tema „Mihai Viteazul un simbol (7 aprilie 2018);                  –  Prezentare în emisiunea tv. „ 100 de adevăruri istorice ” – „ Mihai Viteazul în Transilvania”.

– Prezentare: Academician  Ioan Aurel Pop (3 aprilie 2018).

 Col. (rtg.)  NICOLAE PARASCHIVESCU   

Jurist-teolog  DRAGOMIR VLONGA