La Sebeșel, comuna Săsciori,pictorul Sava Henția a fost omagiat la 175 de ani de la naștere

Miercuri 01 februarie 2023, unul dintre cei mai de seamă fii ai satului Sebeșel, pictorul Sava Henția a fost omagiat la 175 de ani de la naștere. La eveniment au participat o mare mulțime de iubitori de neam românesc și de cultură printre care: reprezentanții administrației locale și județene, elevi,  cadre didactice  și locuitori din comuna Săsciori, membrii fundației „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României” și a revistei „Dacoromania” și alți reprezentanți de seamă din municipiul Sebeș.

Evenimentul care s-a desfășurat la bustul flancat de drapele tricolore a lui Sava Henție amplasat în Sebeșel, a început cu slujba parastasului oficiată de parohul bisericii din Sebeșel pr. Valentin Creț, urmat de depuneri de coroane și de câteva spiciuri care au scos în relief momente din viața, activitatea și opera artistică a pictorului. Printre vorbitori s-au regăsit:  Primarul com. Săsciori, Morar Nicolae-Florin, viceprimarul Gheorghe Nicoară, Președintele C.J. Alba ing. Ion Dumitrel, prof. Nicolae Afrapt, col. (retr.) Nicolae Paraschivescu (autorul „Cărții Album” Sava Henția),  lt. col. Gabriel-Nicușor Iancu-Iacob, comandantul Centrului 346 Comunicații și Tehnologia Informației „Sava Henția” Sebeș (care are meritul de a-i fi dat denumirea de Sava Henția, formațiunii militare pe care o conduce), teolog Rimo Vlonga, col.(retr.) Ioan Brad -scriitor și ec. Ioan Străjan., directorul revistei „Dacoromania” și alții.         

Cine a fost Sava Henția?

 A fost un mare pictor român care s-a născut la 01 februarie 1848, în satul Sebeșel, comuna Săsciori, jud. Alba și a decedat la 21 februarie 1904 în Sebeș, la vârsta de numai 56 de ani. A fost al optulea din cei 14 copii a preotului Ilie Henția.         A studiat în localitatea natală, apoi la Belle Arte din București, iar cu o bursă acordată de Ministerul Învățământului din România, plus efort financiar propriu și ajutat de tinerii români aflați la studii în Franța, timp de trei ani a studiat artele la Paris. La vârsta de 14 ani datorită unui accident  și-a pierdut auzul. Fiind de origine ardelean, s-a format ca pictor în București și în străinătate, ca mai toți ardelenii, cu cei mai renumiți profesori din domeniul artelor. Prin activitatea sa a contribuit la cristalizarea conștiinței naționale românești. Era pasionat de vânătoare și pescuit.

 Cu lucrările sale, a participat la expoziții de pictură, unde a fost apreciat și a obținut numeroase premii și medalii, a lucrat ca profesor de pictură. A fost înrolat la Războiul de Independență din 1877-1878 pe frontul din Bulgaria unde împreună cu celebrii pictori români, Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmari, G.D. Mirea și alții, prin picturile sale reprezentând șcene de război, a îndeplinit funcția de reporter de război.       

A fost căsătorit cu  Irina Tranko, a avut împreună mai mulți copii, dintre care Alexandru Henția, este profesor, cunoscut pictor muralist, specializat în pictură bisericească, au pictat împreună Biserica din Alexandria.

 Lucrările lui Sava Henția cuprind; alegorii cu tematică mitologică, nuduri adolescentine pline de senzualitate, scene de campanie din Războiul de Independență, scene de luptă, din viața ostașilor,  compoziții de război, , tematică istorică, socială, religioasă, murală bisericească, grafică, ilustrator de carte, portrete de stări sufletești, peisaje, natură moartă etc.

 O parte din lucrările sale mural religioase se găsesc în bisericile din Brebu, Milcov, Răhău, Vințul de Jos, Sebeșel-Săsciori, Mănăstirea Cernica, Alexandria și biserica din cimitirul din Sebeș, Cartier Kogălniceanu, Casa Vernescu și Teatrul Național din București.

 Câteva din cele mai  importante lucrări rămase în patrimoniului  României, sunt:  Lagărul, În tabără, Gara de mărfuri, Cai la conovăț, Turc cu nerghilea, Vânzător de covoare, nuduri de tinere, nud de bărbat, Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, Portretul lui Tudor Vladimirescu,  Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole,  Moartea lui Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului, Sacrificiul Roman etc. O parte din tablouri se găsesc în marile muzee din România  precum și în proprietatea unor iubitori de artă. Pentru meritele sale artistice, unele străzi din diferite orașe românești îi poartă numele precum și școli de artă sau săli de clasă și amfiteatre din cadrul unor unități de învățământ. I-au fost dedicate cărți și editate albume în care sunt adunate operele sale ne pieritoare. Avem datoria săi promovăm numele și activitatea și să-l așezăm la loc de cinste în galeria marilor personalități culturale românești.

DRAGOMIR  VLONGA             – Alba Iulia –              01. 02. 2023.