UN POET VINEREAN MAI PUŢIN CUNOSCUT, NICOLAE D. HERLEA (1914 – 1991)

Poetul Nicolae D. Herlea s-a născut la 26 martie 1914, în comuna Vinerea, din părinţii Dumitru şi Salomia Herlea, într-o familie cu 6 copii: Nicolae, Raveca, Anastasia, Dionisie, Maria şi Emil. Urmează Şcoala primară în comuna Vinerea după care trece la Liceul Aurel Vlaicu din Orăştie pe care îl absolvă, luându-şi examenul de bacalaureat, în anul 1933.
Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din Cluj, ale cărei cursuri le finalizează în anul 1936. În toamna anului 1938 este încorporat şi rămâne sub arme, participând la întreaga campanie împotriva URSS până la Cotul Donului, apoi în vest împotriva Germaniei hitleriste şi a Ungariei Hortyste, până la sfârşitul războiului din Europa, fiind avansat la gradul de locotenent de cavalerie şi comandant de escadron.
După sfârşitul războiului se înscrie în Baroul avocaţilor din Hunedoara, de unde este exclus în anul 1948, în urma reorganizării baroului de avocaţi. Cel care făcuse campania împotriva Uniunii Sovietice nu avea ce căuta în Baroul avocaţilor. Dezamăgit, Nicolae D. Herlea încearcă să părăsească ilegal România dar este arestat într-un sat din vestul ţării. Ţinut sub arest în Postul de jandarmi, evadează cu 2 ore înainte de a fi escortat la Timişoara în vederea judecării.
Astfel, din data de 6 martie 1949, trăieşte ascuns timp de aproape 6 ani, până la 21 decembrie 1954, cu domiciliul percheziţionat în mai multe rânduri, fiind mereu hărţuit pentru a putea fi arestat, dar scapă de fiecare dată din mâinile urmăritorilor. După moartea lui Stalin (5.03.1953), intervenind o scurtă perioadă de relaxare a societăţii comuniste româneşti, Nicolae D. Herlea iese în societate, se reprofilează ca economist la marea întreprindere M.I.C.M. din Sibiu.
Înclinaţiile sale poetice se produc de prin anii 1936 dintr-o simplă întâmplare. Un caiet de versuri ale lui Nicolae D. Herlea ajunge în mâinile unui prieten al poetului Ion Minulescu, care le predă îndată autorului „Romanţelor pentru mai târziu”. Poetul Ion Minulescu încântat de talentul tânărului din Vinerea îl invită în toamna aceluiaşi an la Bucureşti şi au loc mai multe întâlniri acasă la Ion Minulescu, unde citesc fiecare din creaţiile lor. Încurajat în creaţia sa de către marele poet, Nicolae D. Herlea părăseşte capitala mulţumit şi entuziasmat în acelaşi timp.
Astfel apare primul său volum de versuri întitulat „Bazarul umbrelor” editat la Tipografia Diecezană din Oradea în anul 1936.

În timpul celui de-al doilea război mondial mai publică vreo 2-3 sonete în „Gluma” din „Humorul” lui Anestin, după care încetează cu desăvârşire, aproape o jumătate de secol, să mai publice ceva. A decedat la Sibiu în 20 iunie 1991.
În anul 1994, îi apare postum, în Editura Română din Mannheim, lucrarea „Poezii Postume” ce cuprinde 3 volume:
Volumul I – Parodii după poeţi români.
Volumul al II-lea – Scrisori subterane.
Volumul al III-lea Instantanee urbane şi rurale.
Deşi întâmplările vieţii l-au împiedecat să de-a toată măsura talentului său poetic, Nicolae D. Herlea s-a impus totuşi, în literatura română contemporană.

DORINŢĂ
Aş vrea să fiu frumoasă domnişoară
Un fulg înaripat de păpădie,
Să hoinăresc cu vântul care-adie
Și-n părul blond să cad când te-mpresoară.

Să fiu wagneriană melodie
Când vis de basm în trupul alb coboară,
Și-un bob de dor din sfânta mea comoară
Să ţi-l trimit c-un înger de hârtie.

De ce nu sunt o rază furişată
Din transcendent, în trupul dumitale
S-adun parfumul lumilor astrale.

Balsam de mângâiere revărsată,
Când sar în apa somnului vreodată
Șopârlele ispitelor carnale?

Categoria: Literatură