Semințe de lumină 

​Port în priviri un cer întreg de stele,

Și-n palme strâng semințe de lumină,

Mergând prin valea visurilor mele,

Până să-nvăț ce e pacea deplină.

​Mi-am scris destinul cu un vis de floare,

Pe file albe, mângâiate-n zori,

Punând în bătăi de aripi ușoare,

Parfumul cald al primilor bujori.

​Iar mâine? Voi fi poate-o umbră mută,

Un fir de borangic în vânt pierdut,

O pânză veche, cu trudă țesută,

Ce-a îmbrăcat un suflet de-mprumut.

​Rămân o călătoare prin iubire,

Cu pași de catifea pe drum greoi,

Găsind în marea de dezamăgire,

Un strop de miere-n vânturi și în ploi.