Dincolo de cuvânt 

​Vin în tine, vin degrabă,

Pășesc pragul tău ascuns,

Timpul trece și nu-ntreabă…

Iată-mă! Ți-am fost răspuns?

​Lepădat-am azi cuvântul,

Corsetul de verbe grele,

Lăsat-am în urmă vântul

Și amarul dintre stele.

​În adâncul tău fierbinte

Zborul e rotund și plin,

N-am nevoie de cuvinte

Să-ți sorb cupa de venin.

​Mă las dusă de rotire

Pe-armăsarul de cleștar,

O chihlimbară privire

Să ne fie singur far.

​Am venit să rămân veșnic,

Neîncetat în pieptul tău,

Ardem amândoi ca-n sfeșnic,

Ești Steaua din cerul meu.

Articole asemănătoare

Ce paradox!

Să atingi fericirea  în cea mai cruntă deznădejde și să recunoști iubire  într-o amară cupă de-amăgire, ce paradox! Să fii firav precum o floare  dar…

Siameze

Astrele te-au născut din mine. Ești încălțată, dar umbli desculță… Porți haine, dar alergi dezbrăcată… Ai culoare, dar ești transparentă… Ești neființă. te hrănești cu…

Cuvintele călătoare (I)

Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Munții, râurile, lacurile, oceanele, mările nu vor opri niciodată zborul cuvintelor migratoare. Fie că au venit…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *