Pași de ploi

Îmi port pe inimă lumină
De albe muze, o fereastră
Cândva pe ochi, copil, o lună
Și casa mea, floare albastră.

Îmi port pe inimă azi chipuri
Cu glas de amintiri și ploi
Ori veri cu verde, frunze, ziduri
Și eu copil prin lut, noroi.

Ne știm cu taine, foi de viață
Și peste ani pictăm povești
Același chip prin lan, verdeață
Același chip și semne-n căni.

Și plouă rece azi pământul,
Ne udă doruri să ne fim
Copacii ce alungă vântul
Și dor, și fulger, și venin.

Cuvintele ne sunt purtate
De gânduri printre albe foi,
Îmi port pe inimă o carte
Azi pașilor bătuți de ploi.

Articole asemănătoare

Gânduri albe

Port pe mâini sclipiri de steleVise, doruri, gânduri albe,Amintirile tăcerii, toate fricile din eleMă așteaptă-n flori de cale. Port și viață de poveste,Cine sunt mă…

Linişte

E atât de liniște pe chip Ninsori s-au așezat și vântul Și crudul cărnii peste timp Doar schițe au rămas, pământul. Ne știm cu taine,…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *