Dragostea pentru viață este un dar înnăscut

Protagonista acestui dialog este Cătălina Balan, o tânără puternică, ambițioasă, care a reușit să demonstreze că nimic nu este imposibil dacă crezi cu adevărat în ceea ce vrei să faci. Cătălina a absolvit Facultatea de Litere la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ulterior a obținut un master în Studii Americane și Canadiene. În prezent este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității de Stat din Moldova. În timpul liber citește, scrie poezie și cronică literară. Astăzi am invitat-o la un dialog ca să-i cunoaștem povestea mai îndeaproape.

Dragă Cătălina, ești o persoană extraordinar de complexă, ai foarte mult curaj, perseverență și dragoste de viață. Spune-mi, te rog, cine ți-a inspirat încrederea în forțele proprii și dragostea pentru viață?

Am învățat să-mi construiesc încrederea în forțele proprii încă din copilărie, având sprijinul constant și îndrumarea părinților mei. Dragostea pentru viață cred că este un dar înnăscut; am venit pe lume prematur și am supraviețuit miraculos. Sunt profund conectată la viață și sunt o persoană empatică, entuziastă să întâlnesc oameni extraordinari și să construiesc împreună cu ei lucruri valoroase pentru societate, pentru că cred în puterea schimbării prin colaborare.

Cine au fost modelele tale, idolii tăi? Ce ai învățat de la ei?

Cărțile au fost ghizii mei, din fiecare carte citită am învățat lucruri importante. De exemplu, romanul „Jane Eyre” de Charlotte Brontë mi-a influențat profund percepția despre viață și puterea de a trăi conform propriilor convingeri, fără teama de a fi judecată de ceilalți. În același timp, consider că întâlnirea cu diverse persoane în viața mea a avut un impact semnificativ în formarea mea ca personalitate. Unii oameni m-am învățat ce înseamnă dragostea, iubirea și compasiunea, subliniind importanța conexiunilor autentice și a relațiilor empatice. În schimb, alții mi-au arătat durerea indiferenței și lipsa compasiunii, evidențiind importanța sensibilității față de suferința și nevoile celor din jur. Aceste experiențe variate m-au ajutat să dezvolt o perspectivă mai profundă asupra umanității și să apreciez diversitatea de emoții și experiențe pe care fiecare persoană le aduce în viața mea.

Ai absolvit facultatea de Limba și Literatura română și Limba și Literatura Engleză, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acum ești profesoară de limba engleză. A fost visul tău să studiezi în România? Cum ai descrie această experiență?

Nu am visat să studiez în România, crezând că voi urma cursurile Universității de Stat “Alecu Russo” din Bălți, orașul meu natal. Totuși, am depus dosarul și la Iași, fiind sigură de un lucru: îmi doream să studiez Literele și să devin profesoară de limba engleză. A fost o adevărată bucurie când am aflat că am fost admisă la studii în Iași. A fost o experiență care mi-a oferit lecții valoroase despre viață. M-am maturizat, am înfruntat situații provocatoare și am cunoscut atât eșecul, cât și succesul. Am învățat să muncesc din greu și să lupt pentru visele mele. În timp, am dezvoltat abilități personale precum reziliența, voința și perseverența, precum și abilități profesionale în domeniul lingvisticii, literaturii și gândirii critice. În cele din urmă, mi-am realizat visul din copilărie de a deveni profesoară de limba engleză. Sunt recunoscătoare pentru această experiență, care m-a învățat să valorific fiecare clipă, să trăiesc viața din plin, să recunosc cât de puternică sunt, să-mi șlefuiesc personalitatea și să rămân fidelă viselor mele.

Cătălina, ai sesizat anumite diferențe dintre învățământul din Republica Moldova și cel din România? Care modalitate de predare ți-a plăcut mai mult?

Din punctul meu de vedere, nu observ diferențe semnificative între sistemul de învățământ din România și cel din Republica Moldova. Micile diferențe se referă la organizarea și structura anului școlar: în România, anul academic începe în octombrie, în timp ce în Republica Moldova începe în septembrie. În România, există examene parțiale în unele materii, similare cu atestările din Republica Moldova. De asemenea, în România am avut oportunități de participare la laboratoare și lecții practice, spre deosebire de Moldova, unde accentul a fost mai mult pe scrierea de lucrări individuale. Fiecare profesor adoptă propriile metode de predare, adaptate specificului său. Ambele sisteme de învățământ ar putea beneficia de îmbunătățiri în metodele de predare, având în vedere evoluția rapidă a societății în care trăim.

Știu că ai fost foarte implicată în studenție. Ai participat la mai multe concursuri, conferințe, seminare. Ce premii importante ai obținut și ce au însemnat acestea pentru tine?

În timpul facultății, am fost implicată în numeroase proiecte, iar unul dintre cele mai semnificative momente a fost câștigarea premiului II pentru rezultate remarcabile în competiția de planuri de afaceri organizată de Societatea Antreprenorială Studențească (SAS-UAIC). Am concurat în secțiunea de Antreprenoriat Cultural, cu tema „Tainele Literaturii: Litera-terapie”, într-o competiție ce a implicat mai multe facultăți, eu reprezentând Facultatea de Litere. Acest premiu m-a motivat să îmi dezvolt abilitățile în diverse domenii și să rămân mereu actualizată, aspirând să devin în fiecare zi cea mai bună versiune a mea.

Cum îți petreceai timpul liber? Ai reușit să savurezi din viața culturală din România? Împărtășește-ne și nouă câteva impresii.

În timpul liber, îmi plăcea să mă relaxez în parc, să savurez o cafea și să scriu poezii. Fiind în Iași, considerată capitala culturală a României, am avut oportunitatea să explorez viața culturală încă de la început. Îmi plăcea să cutreier Piața Unirii din Iași, unde mici ateliere de cărți antice îmi ofereau bucuria de a răsfoi și cumpăra cărți. Îmi aduc aminte de momentele în care atingeam Teiul lui Mihai Eminescu din parcul Copou și îmi imaginam discuții cu marele poet. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” mă fascina prin diversitatea florilor, oferindu-mi o senzație de poveste și relaxare. Palatul Culturii, unul dintre cele mai spectaculoase locuri vizitate, mă impresiona cu patru muzee remarcabile: Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”. Fiecare muzeu merită o zi întreagă pentru explorare, datorită farmecului său unic și detaliilor fascinante.

Spune-mi care este rolul poeziei în viața ta? Când ai simțit această chemare? A reușit poezia să te transforme în vreun fel, să te facă mai puternică, mai încrezătoare?

Încă din timpul liceului, am simțit o puternică atracție către poezie, iar interesul meu pentru acest domeniu s-a consolidat semnificativ în perioada studiilor la Facultatea de Litere din Iași. Pentru mine, poezia nu este doar o formă de exprimare artistică, ci și o modalitate profundă de a transforma experiențele și emoțiile, de la cicatrici și îndoieli la putere și determinare. În poezie am găsit un mijloc de a trăi atât bucuriile cât și tristețile, transformându-le într-o experiență de viață profundă și înălțătoare.

Versurile tale au fost publicate pe portaluri și în reviste din Republica Moldova și din România. Îți dorești să publici o carte? Ce aspirații ai?

În prezent lucrez la manuscrisul meu intitulat „Punctul Zero”, o carte de poezii pe care doresc să o lansez ca debut. Prin această carte, îmi doresc să împărtășesc cititorilor mei motivație și inspirație, îndemnându-i să-și urmeze visele, să trăiască fiecare clipă cu intensitate, să iubească, să ierte, să spere și să creadă în minuni. În plus, îmi doresc să prezint cartea la evenimente culturale de prestigiu, cum ar fi Salonul Internațional de Carte „Bookfest”, oferind astfel oamenilor oportunitatea să o descopere și să o adauge în colecțiile lor personale sau să o ofere cadou celor dragi.