Voronețul reinterpretat: dialoguri vizuale cu spiritul Bucovinei și misterul Albastrului de Voroneț în creația artiștilor basarabeni

Există locuri în care natura nu este doar peisaj, ci un interlocutor tăcut al artistului. Voronețul este unul dintre acestea. Aici, între culmile domoale ale Obcinelor Bucovinei, [1]printre păduri de brazi, râuri limpezi și gospodării tradiționale cu pridvoare din lemn, timpul pare să curgă într-un ritm diferit. Lumina dimineților, liniștea serilor și monumentalitatea discretă a Mănăstirii Voroneț transformă fiecare privire într-o experiență estetică și fiecare pas într-o invitație la contemplație.

În acest spațiu încărcat de istorie și spiritualitate s-a desfășurat tabăra de creație „La Voroneț”, un proiect artistic care a reunit șapte artiști vizuali din Republica Moldova (Mariana Hadji_Bandalac, Nicolae Latunov, Elena Frunze, Tatiana Voloh, Vladimir Muntean, Eugenia Munteanu, Alla Tofan), coordonată de artista Mariana Hadji-Bandalac.

Pe parcursul unei săptămâni, artiștii au pictat în aer liber, explorând patrimoniul cultural al Bucovinei și transpunând în limbaj plastic emoția întâlnirii cu unul dintre cele mai expresive peisaje din România.

Rezultatele acestei experiențe sunt reunite în expoziția „Impresii de Voroneț”, găzduită de Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, la Gura Humorului.

Așezată între dealuri împădurite și traversată de râuri repezi, localitatea reprezintă una dintre cele mai importante porți de acces către universul cultural al Bucovinei.

Atmosfera orașului Gura Humorului este definită de apropierea dintre natură și patrimoniu. Muzeele, casele tradiționale, bisericile, meșteșugurile locale și ospitalitatea oamenilor creează un cadru în care cultura nu este expusă într-o vitrină, ci continuă să fie trăită. Pentru un artist, acest spațiu oferă mai mult decât subiecte de pictură; oferă un dialog permanent între memorie, identitate și present, remarcă pictorii basarabeni.

Voronețul impresionează prin întregul peisaj pare construit pentru contemplare.

Dacă am privi de sus,  în centrul satului Voroneț, la poalele Carpaților, se înalță Mănăstirea Voroneț, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale patrimoniului medieval românesc. Simplitatea arhitecturii sale este pusă în valoare de extraordinarele fresce exterioare, care transformă edificiul într-un veritabil „Evangheliar în imagini”.

De peste cinci secole, monumentul impresionează prin armonia dintre peisaj, arhitectură și pictură, păstrând vie memoria unei tradiții spirituale și artistice de excepție.

Biserica Mănăstirii Voroneţ este ctitoria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni (din 26 mai la 14 septembrie).

Potrivit coordonatoarei Mariana Hadji-Bandalac, organizarea taberei în asemenea peisaje a apărut acum doi – trei ani în urmă, după ce vizitase mai multe zone ale României.

„Am reușit să adun un grup de pictori formați în diverse școli europene, precum Italia, Franța, Spania, România, Republica Moldova pentru un schimb calitativ de conexiuni între pictori și un dialog aprofundat pe subiectele valorificării artelor vizuale.

Scopul primordial al taberei este valorificarea patrimoniului arhitectural și cromatica peisajelor de Voroneț. Ce m-a impresionat gradual pe parcursul taberei a fost nuanțarea peisajelor și gamele variate. Altfel spus, schimbarea aspectului vizual și a stării peisajului de Voroneț.

În expoziție sunt pictori care abordează într-o manieră impresionistă începând de la peisaje, naturi statice, portrete …până la abstracții”, subliniază Mariana Hadji-Bandalac.

Această dinamică a luminii și a culorii a devenit una dintre principalele surse de inspirație pentru artiștii participanți la tabără. Ei nu au urmărit reproducerea fidelă a naturii, ci surprinderea atmosferei, a emoției și a liniștii care definesc acest colț de Bucovină.

În egală măsură, arhitectura vernaculară a regiunii a devenit un motiv constant al creației artistice. Casele din lemn, acoperișurile înalte, porțile sculptate, gardurile din șipci și prispele umbrite alcătuiesc un peisaj construit în deplină armonie cu natura.

Nu întâmplător, mulți dintre artiști prezenți la tabără au ales să includă în compozițiile lor aceste elemente aparent simple, dar profund identitare. Lemnul, piatra și vegetația formează un ansamblu în care intervenția omului nu domină natura, ci coexistă cu aceasta.

„Am căutat esențele din locurile de la Voroneț și am încercat să redau simbolic locurile de aici: plantele, râul, mănăstirea, ploaia de la Voroneț. M-am conectat cu locurile sfinte din regiune, obiceiurile, oamenii ospitalieri.

Mi-au plăcut elementele arhitecturale din lemn, piatră, autenticitatea peisajului rustic, casele de pe malurile râului Voroneț”, a subliniat artista Elena Frunze.

În apropiere, Mănăstirea Voroneț apare ca un reper spiritual integrat firesc în peisaj. Turla bisericii se ridică dintre arbori fără a rupe echilibrul locului, iar această relație dintre arhitectură și natură a devenit una dintre temele centrale ale lucrărilor realizate în cadrul taberei.

Astfel, în picturile artistului Nicolae Latunov observăm o îndepărtare de descrierea fidelă a peisajului, propunând o interpretare lirică a Mănăstirii Voroneț, văzută ca reper spiritual integrat firesc în peisajul bucovinean. Surprinde poetic ansamblul monahal în lumina crepusculară. Turla bisericii, discret luminată, devine centrul compoziției, iar ferestrele și accentele de galben cald creează contraste subtile care sugerează prezența vieții și a luminii interioare. Este un spațiu încărcat de istorie și spiritualitate, iar frumusețea și amploarea peisajului invită firesc la contemplație și meditație”, spune Latunov.

Mușcatele de la ferestrele caselor, verdele intens al brazilor și jocul norilor peste culmi au devenit simboluri recurente în picturile realizate la Voroneț. Natura nu apare ca simplu decor, ci ca expresie a unei relații profunde dintre om și loc: „Verdele muntelui transmite vitalitate, iar roșul mușcatelor încălzește sufletul, trezind bucuria și dorința de a explora frumusețea lumii prin simțuri”, afirmă Eugenia Munteanu.

Pentru pictori, muntele nu reprezintă doar un fundal spectaculos. El devine un spațiu al reflecției. În lucrările realizate de Vladimir Munteanu în cadrul taberei de creație de la Voroneț, peisajul bucovinean este transpus într-un limbaj plastic de factură postimpresionistă, cu accente expresioniste discrete.

Potrivit artistului, tablourile au vrut să transmit „multă liniște, încetinirea curgerii timpului prin meditația asupra peisajelor Voronețului și percepția conceptuală a frumosului bucovinean. Totodată, am simțit o conexiune armonioasă dintre spațiu, lumină și culoare pe care le-am trecut cu drag pe pânză”.

Dincolo de dimensiunea artistică, tabăra de creație și-a propus să pună în valoare patrimoniul arhitectural și peisajul cultural al Bucovinei prin intermediul artei contemporane. Tatiana Voloh a interpretat acest univers într-o manieră proprie, de la peisaje lirice și compoziții impresioniste până la abordări simbolice și abstracte: „Lucrările prezentate în această expoziție sunt inspirate din peisajele zonei Voroneț, unde natura și spiritualitatea se împletesc într-un limbaj vizual al contrastelor și al echilibrului interior. În două dintre lucrări, scena nocturnă devine un pretext pentru explorarea atmosferei mistice a locului, una dintre compoziții având în centru Mănăstirea Voroneț, redată într-o lumină discretă, filtrată, în care jocul dintre lumină și umbră accentuează sacralitatea și liniștea spațiului”.

Demersul artistic propus la tabăra de creație de către Alla Tofan reflectă convingerea că arta poate deveni un spațiu al întâlnirii dintre memorie, patrimoniu și reflecția contemporană, contribuind la consolidarea legăturilor culturale și a comunicării prin limbajul vizual. „Am ales să lucrez la un tablou de dimensiuni mai mari care pune în valoare meșteșugul țesutul covoarelor, meșteșug care unește cele două maluri ale Prutului. Le apropie și prin credință, astfel pe marginile abstractizării „Păretarului prieteniei” am scris doi psalmi, 10 și 151, totodată amintint de Imnul Dragostei din Epistola către Corinteni, nimic nu este realizabil fără dragoste”.

Expoziția inaugurată duminică 5 iulie la Muzeul Obiceiurilor Poplare din Bucovina este deschisă publicului până pe 15 iulie.

[1] o subunitate a Carpaților Orientali românești, localizată pe teritoriul județului Suceava