Un demimort
O sincopă, muribundă, Un trup și-o secundă, Un demimort ce bea Toată Mortalitatea sa. Un spânzurat, încă agățat De paharul plin, utilizat, Nefiind încă răsturnat,
Un demimort
O sincopă, muribundă, Un trup și-o secundă, Un demimort ce bea Toată Mortalitatea sa. Un spânzurat, încă agățat De paharul plin, utilizat, Nefiind încă răsturnat,
Citește de actualitate
Pierduți pe bolta iubirii
Și plapuma nopții se așterne pe noi, Văzând scânteia iubirii senine, gingașe Ce timpul o înmulțește cu doi, Pradă căzând privirilor noastre pătimașe. Când secunda,
Cei mai fericiți ani!
Îmi aduc aminte cu mare nostalgie Zilele în care eram de-o șchioapă Mereu ne hârjoneam, râdeam, ne prosteam Pentru că doar asta făceam. Întotdeauna mofturi
Amintiri…
Amintirile, Oare dacă ele ar dispărea? Noi drept cine am apărea? Am da timpul înapoi ca să schimbăm ceva, Sau am lăsa totul așa? Ne-am
Mama
Mama-i raza de lumină, E sufletul sfânt, E făptura cea mai bună De pe-acest pământ. Mama este bucuria, E iubirea infinită. De blândețea ei imensă
Aleg pentru mine, aleg pentru toți…
Aleg să m-aleg, și n-o spun deodată, Aleg să contez, să știu cine sunt. Aleg să fiu eu, nu ce-am fost creată, Nu ce m-ai
Inspirație haotică
O poți pierde într-o clipă. Și nu o mai poți regăsi niciodată. Sau în clipa următoare. Sau…poți să nu o mai cauți și totul este
cele mai citite articole ale noastre
Pierduți pe bolta iubirii
Și plapuma nopții se așterne pe noi, Văzând scânteia iubirii senine, gingașe Ce timpul o înmulțește cu doi, Pradă căzând privirilor noastre pătimașe. Când secunda,
Cei mai fericiți ani!
Îmi aduc aminte cu mare nostalgie Zilele în care eram de-o șchioapă Mereu ne hârjoneam, râdeam, ne prosteam Pentru că doar asta făceam. Întotdeauna mofturi
Amintiri…
Amintirile, Oare dacă ele ar dispărea? Noi drept cine am apărea? Am da timpul înapoi ca să schimbăm ceva, Sau am lăsa totul așa? Ne-am
Mama
Mama-i raza de lumină, E sufletul sfânt, E făptura cea mai bună De pe-acest pământ. Mama este bucuria, E iubirea infinită. De blândețea ei imensă
Aleg pentru mine, aleg pentru toți…
Aleg să m-aleg, și n-o spun deodată, Aleg să contez, să știu cine sunt. Aleg să fiu eu, nu ce-am fost creată, Nu ce m-ai
Inspirație haotică
O poți pierde într-o clipă. Și nu o mai poți regăsi niciodată. Sau în clipa următoare. Sau…poți să nu o mai cauți și totul este
ARTICOLELE NOASTRE
- TOATE
- Actualitate
- Arte vizuale
- Cultură
- Drept
- Editorial
- Evenimente
- Fără categorie
- Film
- Filosofie
- Idei
- Interviu
- Istorie
- Literatură
- Psihologie
- Recenzii
- Sănătate
- Spiritualitate
- Teatru
Un demimort
O sincopă, muribundă, Un trup și-o secundă, Un demimort ce bea Toată Mortalitatea sa. Un spânzurat, încă agățat De paharul plin, utilizat, Nefiind încă răsturnat,
Pierduți pe bolta iubirii
Și plapuma nopții se așterne pe noi, Văzând scânteia iubirii senine, gingașe Ce timpul o înmulțește cu doi, Pradă căzând privirilor noastre pătimașe. Când secunda,
Cei mai fericiți ani!
Îmi aduc aminte cu mare nostalgie Zilele în care eram de-o șchioapă Mereu ne hârjoneam, râdeam, ne prosteam Pentru că doar asta făceam. Întotdeauna mofturi
Amintiri…
Amintirile, Oare dacă ele ar dispărea? Noi drept cine am apărea? Am da timpul înapoi ca să schimbăm ceva, Sau am lăsa totul așa? Ne-am
Mama
Mama-i raza de lumină, E sufletul sfânt, E făptura cea mai bună De pe-acest pământ. Mama este bucuria, E iubirea infinită. De blândețea ei imensă
Aleg pentru mine, aleg pentru toți…
Aleg să m-aleg, și n-o spun deodată, Aleg să contez, să știu cine sunt. Aleg să fiu eu, nu ce-am fost creată, Nu ce m-ai
Inspirație haotică
O poți pierde într-o clipă. Și nu o mai poți regăsi niciodată. Sau în clipa următoare. Sau…poți să nu o mai cauți și totul este
Din jurnalul unui îndrăgostit
Ochii tai.. Privirea ta .. Tu, acum, în fața mea… De ce mă privești de parcă aș pleca pentru totdeauna și pe tine chiar te-ar
Visez
Am crezut, Am sperat, Și am visat, Ce am visat, mă întreabă toată lumea ? Am visat ziua în care voi fi remarcată, Am visat
Pentru că
Dacă voi pleca undeva, departe, îmi vei rămâne adânc întipărit în suflet, într-o cutiuță unde nimeni nu va avea acces până la următorul el. Și
Tot tu
Te văd în toate. Nu mai mint Respir, trăiesc, exist prin tine, Și doare tot ceea ce simt. Ești doar un ,,tu”, nu văd un
Tot
Îmi place să mă gândesc că am avut tot, Că am creat o hartă spre un viitor mai bun, Spre un loc care era numai
Stupefiantă entitate
Doi ochi, buze și priviri, Trup în umbră și-n lumini, Entitate transcendentă, Asfixie foarte lentă. Atomi cuprinși, țesut subjugat, Efect stupefiant detectat. Se arată-n asfințit,
Panoul iubirii
1.2 Iubirea, un soi de letargie? Ce iubești tu, de fapt? Perioada sărbătorilor. Cu entuziasm și bucurie le întâmpin de cele mai multe ori dar
Gol în simțiri
Furtuni. O întâmplare, Să te visezi pe tine Așa cum vezi un soare ? Cuvinte. Nu-i mirare. Vânezi prea mult Și totuși nu-i mișcare. O
Sfârșit
Cine zice că sfârșiturile nu sunt bune, Tot acela iubește când soarele apune. Cine zice că sfârșiturile nu-s frumoase, Tot el se bucură atunci când
Om. Natură.
Mă uit pe geam și vremea-i mohorâtă, Și uite acum, vreau să te simți iubită. Ca frunzele ce cad din copăceii adormiți, Așa să treci
Inimă de iarnă
Inima se frânge de dor, Mai am puțin și simt că mor, Iar vocea ta răsună-n minte. Amintirile-s morminte, Din care nu ne mai ridicăm.
Toată viața
Ca ea, nimeni nu era, Ca el, nimeni nu era. Iubirea încercând, totuși, să și-o împărtășească Murind, totuși, cu gândul unul la altul. Realizând,
Petale de amintiri
Amintirile sunt, poate, cele mai de preț comori pe care o persoană le poate deține. Acestea ne formează, ne șlefuiesc, ne bucură sau ne întristează,
În căutarea iubirii…
De când e lumea și pământul, De secole noi existăm. Nimic nu e mai greu ca gândul, Să-l ascultăm tot insistăm. —————————————————- Dar printre toate-acele
Puterea bunătății
În perioada aceasta, când mulți se ascund sub niște măști zâmbitoare, perfect modelate, puterea nu mai constă, cred eu, în abilitatea de a ridica haltere,
Panoul iubirii
1.1 Constatările Nu regret nimic din ce am făcut şi nu mă gândesc la nimic din ce puteam face mai bine. Nu zic că nu-mi
Spectacolul
Privesc din tribune Un mare spectacol. Se aprinde lumina unui reflector: Atât de caldă, Atât de mare… Sunt în umbră momentan, Nu am emoții. Bate
Istoria-cum o vedem astăzi
Acum ceva timp mi-a venit în minte această întrebare: Cum de mă interesează istoria noastră, când văd în jurul meu atâta ignoranță și repulsie față
Optimistul vs. Pesimistul
Tabloul l (și singurul) Pe aceeași scenă se află în dreapta Optimistul,
Ție, primă iubire
Am avut parte de tine când nu mă așteptam, Dar fii sigură că ai reușit să fii exact așa cum visam. Ai aprins în mine
„Endgame. Jocul Final: Cheia Cerului”- de ce anumite cărți nu ar trebui să aibă o continuare
Revin, la aproximativ 9 luni de la scrierea recenziei primului volum, cu impresii despre cel de-al doilea. Trebuie să admit faptul că, atunci când am
Martirii regimului comunist
Cu toții știm de această perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial și până la Revoluția din 1989. „Epoca de Aur” o numesc unii.
Aripi de hârtie
Dac-aș putea să-mi fac aripi Din foile astea de hârtie, Lumi întregi aș vizita Și fantezii – o mie! Nu e teamă ‘colo sus: Doar
