Bibliotecarul CNRV, Marian Moraru: „Mă simt provocat să găsesc modalități de a împărtăși magia bibliotecii cu elevi și profesori”

În cadrul acestui interviu, vom afla de la domnul Marian Moraru, bibliotecar la Colegiul Național ,,Roman-Vodă”, ce înseamnă această profesie. Deși, pentru unii, a fi bibliotecar înseamnă să ai grijă de cărți sau să te asiguri că elevii dau înapoi cărțile la timp, am înțeles că această profesie îți poate oferi satisfacție și pasiune, mai ales când lucrezi cot la cot cu elevii și cadrele didactice.

Iată, deci, un exemplu de implicare și devotament, de consimțământ și dăruire în ceea ce consideră unii a fi ceva anost. De-a lungul interviului pe care ni l-a acordat, ne-a oferit un alt punct de vedere asupra carierei sale și ne-a făcut să înțelegem că nu trebuie să ne fie rușine de munca noastră, oricare ar fi, atâta timp cât ne place ceea ce facem, în ciuda avantajelor, a dezavantajelor sau a opiniilor celor din jur.

Î:  Ce facultate ați terminat?

Marian Moraru: Am terminat Facultatea de Teologie, „Direcția Patrimoniu Cultural”, specializarea „restaurator-conservator carte bisericească”, în 1997.

Î:  De ce ați devenit bibliotecar la liceul Roman-Vodă?

Marian Moraru:  Această alegere, de a deveni bibliotecar la CNRV, a fost legată în special de apropierea de carte și mai ales de ideea că în bibliotecă voi găsi la fel de bine un mediu în care voi dezvolta ceea ce învățasem în facultate.

Î:  De ce ați vrut să fiți bibliotecar?

Marian Moraru: Am ales această ocupație cu inima și am văzut profesia de bibliotecar ca fiind nu un loc de muncă, ci un loc al sufletului meu, o lume pe care nu doar că îmi face plăcere să o descopăr, ci în care mă simt provocat zilnic să găsesc modalități și oportunități de a împărtăși magia rezultatelor din instituția bibliotecii, cu elevi și profesori.

Î:  Care e cel mai plăcut și cel mai neplăcut lucru la această profesie?

Marian Moraru: Cel mai plăcut lucru este când vezi că elevii sunt mulțumiți de datele pe care le transmiți și că le insufli dragostea de carte. Cel mai neplăcut moment nu aș putea spune care este.

Î:  Ce simțiți atunci când sunteți înconjurat de cărți? Dar atunci când lucrați cu elevi de toate vârstele? E un sentiment aparte sau e ceva monoton?

Marian Moraru: Nu e ceva monoton, deoarece îți dă un sentiment de satisfacție, pentru că munca ta poate fi continuată de unii dintre copiii cu care tu interacționezi și lucrezi.

Î:  Care e cea mai mare provocare de zi cu zi în cadrul profesiei?

Marian Moraru: Nu pot spune că e o provocare pentru că ceea ce fac, fac din dragoste, știind că îmi îndeplinesc menirea pe care o am pe acest pământ.

Î:  Credeți că biblioteca liceului este bine dotată? Ați găsit ceva în neregulă? Dacă da, cum ați putea remedia sau chiar îmbunătăți biblioteca?

Marian Moraru: Biblioteca este bine dotată, deci nu avem ce să mai completăm. Ținând cont și de programa școlară în vigoare la ora actuală, biblioteca este bine dotată. Nu am ce reproșa.

Î:  Cât de des împrumută elevii de la CNRV cărți?

Marian Moraru: În general, am 6-7 elevi pe zi care împrumută cărți.

Î:  Ați participat la concursuri sau la proiecte ca bibliotecar?

Marian Moraru: De participat, nu. Dar am făcut un proiect în colaborare cu doamna profesoară Crina Galavan, „Viața la țară”, cu un liceu din Focșani.

Î:  Dacă un elev ce ar dori să urmeze acest drum v-ar întreba, la un moment dat, care sunt avantajele și dezavantajele acestei profesii, ce i-ați răspunde?

Marian Moraru: Avantajul este acela al satisfacției muncii tale ca om, iar dezavantaje n-aș putea spune că sunt. Atâta timp cât pui în munca ta dragoste, pasiune și suflet, dezavantajele sunt aproape nule.

Î:  Aveți un mesaj de transmis elevilor, ca încheiere?

Marian Moraru: Tot ceea ce fac în viitor să facă din dragoste, pasiune, rațiune și să nu se uite la greutățile pe care le vor întâmpina mai departe.