Gânduri încolțite

Iubesc a mă prelinge
pe-un platou de muguri.
Muguri de pin operați
sămânță cu sămânță,
Încolțiți gata a se năpusti
asupra propriilor organe.
Ah, ce amărăciune!
Ah, ce neputință!
Asclepios se luptă cu mintea,
Sulița trădării
îmi străpunge plexul.
Vomit muguri!
Asclepios respiră în fața mea,
Zbuciumul palmei
scutură trunchiul.
Vomit muguri!
Plutesc în brațele lui,
Harpa sună,
Acordurile se transformă
în raze…
Asclepios se ridică,
Eu mă ridic cu el,
Vorbesc cu mugurii
Și le spun:
-Șoaptele sunt pentru ieri,
Azi e marți și trăiesc.