Purgatoriu

Sunt pe fugă, cu tine
Dragostea mea,
Nu putem decat să
fugim, de ochii lumii,
Lasă-mă sa te duc în
infinitul neștiut,
Să ne pierdem în
ceața roz,
Ceața sufletelor
noastre.
Prin ceață, nu te vad,
Îți iau mâinile, în ale mele,
Începem să dansăm.
Dansăm pentru
viețile noastre, un
ultim dans,
O ultimă atingere, o
ultimă răsuflare.
Dacă dansezi, voi
dansa,
Chiar dacă nu mai
contează,
Totul s-a năruit.

De când
ai disparut,
Merg agale prin
orașul păcatelor,
În toate locurile, în
locurile unde ne
duceam veacul,
Par părăsite, la
naiba, de ce ai
plecat?

De când ai plecat,
răscolesc cerul,
Mările, munții.
Dansez cu vântul, cu
ploaia.
Puțină durere, puțină
miere,
Dulce chin, dulce
durere.
Ține-mă,
iubește-mă, ajută-mă,
Ca și cum ar fi prima
dată.
M-ai otrăvit,
Imi poți vedea inima
bătând in zare,
Știi că aș muri,
Doar ca să știi ce
înseamnă mândria,
Explozându-ți în
vene, în artere.
Dragă, sunt al tau.
Poate este mai bine
să stau departe,
Mi s-a mai spus, dar,
Cum pot sta departe
de răul din tine,
Când îmi face atât
de mult bine?

Etern purul meu
suflet
S-a pătat, oare îmi
pot spăla păcatele?
Cer o ultimă
spovedanie, o
marturisire.

Alerg in neștiință și
mă tem,
Oare este rândul
meu?
Vom fi, in sfârșit,
împreună,
Îți voi simți iar mirosul,
Mirosul hainelor tale
prevestește haos,
Coșmaruri.
Tricoul tău, fața mea
de pernă.
Mirosul feței tale,
etern dulce,
Plină de otravă, cu
puțin zahăr.
Ești religia mea, prin
tine trăiesc, Din când
in când,
stelele se aliniază,
Chiar și pentru noi,
Chiar și pentru mine,
singur.
Nu există niciun leac
Pentru amintiri,
Senzații tari ieftine,
însă,
Însemnau atât de
mult.

Te urăsc,
Te urăsc pentru că
m-ai făcut ceea ce
sunt,
Te urăsc, pentru firea
ta sălbatică, liberă,
Dansezi in cercuri, in
jurul meu,
Amețesc, inchid
ochii, văd negru.
E mai bine să te văd
pe tine,
Orice dar nu negru,
nu negru.
Ar trebui să te
apropii de
Dumnezeu,
Spuneai că doar El te
poate salva,
Spune nu Raiului,
arzi aici
În purgatoriul lumii,
Aici, cu mine.