Jurnalul unui hipster certat cu viața grea

Draga iMacule,
Ceaiul 100% organic din coji de nucșoare thailandeze recoltate numai din acele livezi amenajate după principiile feng shuei nu a produs efectul scontat. Pe etichetă scria pentru dimineți în armonie cu spiritul primordial al naturii, însă numai spirit primordial nu pot numi cele patruzeci de minute petrecute în autobuzul hurducăit. Ce să fac dacă nu am găsit trotinetă electrică? Toate fuseseră luate de… hipsterii ăștia nesuferiți, care organizaseră o cursă în care câștiga cel care mergea cel mai încet… un soi de protest împotriva vitezei neiertătoare a timpului în lumea contemporană ,care s-a terminat la ora opt, când au fugit toți la metroul spre Pipera.
Nici salata de Tabouleh de la prânz nu mi-a priit. Se vede că bulgurul nu provedea de la acele plante carora le-a fost pusă muzica lui Mozart. Bine că am început să îmi cresc singur răsaduri pe balcon, hrănindu-le exclusiv cu compost. Cum a mers munca azi? Ca o Tesla nou-nouță care te duce spre retreatul tău favorit, unde te așteaptă multe ședințe de meditație… Și apropo de meditație, am descoperit o nouă tehnică bazată pe sesiuni de un minut, cu pauze de un minut jumate pentru a verifica telefonul. Această tehnică permite o mai bună conștientizare a raportului cu societatea și cu propria persoană. După două zile deja mă simt un om nou și privesc cu alți ochi lumea… prin ecranul noului mei iPhone (pe cel vechi l-am spart când făceam poziția șoarecelui mâncat de pisică la yoga).
Cât despre viața personală… am descoperit o nouă aplicație care te ajută să cunoști persoane pe baza zodiacului culturii Djacstechwelen din Africa Sub-Sahariană. Până acum am avut trei matchuri, însă niciuna nu s-a prezentat la întâlnire pentru că și-au dat seama în ultimul moment că astrele nu erau bine aliniate în acea zi.
Romanul la care lucrez, o operă experimentală a cărei structură narativă oglindește asimetriile informaționale din societatea contemporană, îmi pune unele probleme. Simt că narațiunea a ajuns să se scrie singură și că eu sunt doar martorul minunii creatoare care se produce prin mine… într-un cuvânt, nu mai am habar ce se întâmplă în poveste, dar nu-i nimic! Aplicația Plottwist și planner-ul digital care găsește dezordinea în ordine mă vor ajuta.
Acum este timpul să pun capăt acestei intrări de jurnal. Trebuie să îmi plimb câinele robotic prin parc (câinii reali sunt așa de passé) și să lucrez la noua mea tehnică de mixologie cu produse 100% organice în timp ce îmi ascult podcast-ul despre politicile economice în Rusia post-comunistă.
Dragă iMacule, pe mâine!

Sursa foto: theurbanist.com